Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a propus ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură, pentru a atenua efectele pandemiei asupra sectoarelor culturale şi creative şi pentru a identifica noi măsuri de sprijinire a acestora.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, el a formulat această propunere cu prilejul participării sale la Consiliul Educaţie, Tineret, Cultură, Sport al Uniunii Europene – secţiunea Cultură şi Audiovizual, desfăşurat marţi, la Bruxelles şi a lansat un apel către omologii săi pentru susţinerea acestei iniţiative.

„Fiecare ţară are propriile exemple cu privire la depăşirea unor situaţii critice prin artă şi prin cultură. Deşi omenirea este, în acest moment, supusă unor grele încercări, aceşti doi ani de restricţii, izolare şi înstrăinare ne-au arătat că, prin cultură, putem redobândi umanitatea, dând dovadă de rezilienţă. Aşadar, vă propun să reflectăm astăzi la posibila desemnare a anului 2023 drept Anul European al Rezilienţei prin Cultură, pentru a identifica împreună noi măsuri de sprijinire a sectoarelor culturale şi creative şi pentru a valorifica potenţialul acestora în asigurarea tranziţiei verzi şi digitale”, a declarat Lucian Romaşcanu.

Propunerea României a fost salutată de mai multe ţări, care au susţinut acest demers de reconstruire a Uniunii Europene prin cultură. În lunile următoare vor avea loc noi discuţii între partea română, instituţiile europene şi statele membre UE, pentru concretizarea acestei iniţiative.

De asemenea, Consiliul a dezbătut tematica propusă de Preşedinţia slovenă, referitoare la „drepturile pentru patrimoniu, în contextul dezvoltării durabile şi al viitorului Europei”. În acest context, ministrul Romaşcanu a subliniat că promovarea şi protejarea drepturilor de patrimoniu este fundamentată, în primul rând, de politicile şi programele educaţionale, prin intermediul cărora toţi cetăţenii îşi pot cunoaşte mai bine trecutul şi îl pot aprecia ca atare.

Demnitarul român a prezentat obiectivul asumat de Guvern de a crea conexiuni între politicile digitale, de cercetare, inovare, mediu şi dezvoltare regională, printr-o abordare integrată, susţinută de reforme ce vizează eficientizarea energetică a clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală, în linie cu obiectivele Pactului Ecologic European. Acestea vor fi implementate de Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului şi vor fi susţinute de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Consiliul a adoptat, de asemenea, proiectul de concluzii intitulat „cultura, arhitectura de calitate şi mediul construit ca elemente-cheie ale iniţiativei Noul Bauhaus European”, ce conturează noi paşi de acţiune la nivelul Uniunii Europene, pentru accentuarea rolului deţinut de politicile culturale în îndeplinirea obiectivelor Pactului Ecologic European.

În domeniul audiovizual şi media miniştrii au agreat o serie de direcţii de lucru pentru promovarea diversităţii culturale şi lingvistice a Uniunii Europene şi pentru creşterea ofertei de conţinut audiovizual şi media european, cu precădere în mediul online. Concluziile Consiliului referitoare la „disponibilitatea şi competitivitatea conţinutului european audiovizual şi media” propun, astfel, noi măsuri de sprijin pentru acest sector de acţiune, reafirmând importanţa strategiilor de creştere a audienţei şi a promovării conţinutului de calitate european, inclusiv prin coproducţii europene.