Educația financiară și educația juridică vor fi studiate obligatoriu la școală, începând cu anul școlar viitor.
De la anul, copiii din învățământul primar și gimnazial ar trebui să aibă introduse în programa șoclară două noi materii: educația financiară și educația juridică.
Într-un sistem de învățâmânt închisat, refractar la schimbări și, de multe ori desprins total de vremurile actuale, noile materii ar trebui, cel puțin teoretic, să-i ajute pe copii să fie mai ancorați în viața reală, să deprindă abilități practice și, ulterior, să-și aleagă mai ușor și în cunoștință de cauză o eventuală carieră. Și, ce-i mai importat, ar trebui să le ofere o perspectvă clară și realistă asupra unui aspect fundamental al vieții: gestionarea banilor.
Dacă Educaţia Financiară va fi o reinterpretare a materiei care i-a familiarizat cu educația antreprenorială, Educaţia Juridică este o noutate absolută. Noua materie va fi de mare ajutor tinerilor care, după terminarea studiilor, vor să-şi deschidă o afacere, de pildă, pentru că programa ar trebui să-i ajute să înțeleagă şi să integreze noţiunile juridice în potențialul lor business lor. Cele două discipline vor fi studiate în mod obligatoriu atât de elevii din clasele primare, cât şi la gimnaziu, iar materia va fi adaptată în functie de vârsta copiilor. Scopul educaţiei juridice este și acela de a-i responsabiliza pe tineri şi de a-i face să îşi înţeleagă drepturile. Educaţia juridică se studia și acum în zeci de școli din România, însă doar ca materie opțională.
Legea adoptată recent în Parlament și promulgată deja de președintele Klaus Iohannis stabilește ca noile discipline să se regăsească în orare în anul școlar 2022-2023. Ar însemna două noi competențe cheie, care ar trebui însușite de copii, alături de celelalte pe care se bazează programa de studiu pentru un elev de ciclu primar și gimnazial. Practic, noua lege modifică articolul 68 din Legea Educației Naționale.
Astfel, curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial se axează, de anul viitor, pe 8 domenii de competențe-cheie care determină profilul de formare a elevului: competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților naționale, competențe de comunicare în limbi străine, competențe de bază de matematică, științe și tehnologie, competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere, competențe sociale și civice, competențe antreprenoriale, financiare și juridice, competențe de sensibilizare și de expresie culturală și competența de a învăța să înveți.
