Președintele Iohannis, a susținut vineri, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, conferința de presă comună cu Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg.

Iată transcrierea conferinței de presă comune, transmisă de Administrația Prezidențială. Transcrierea conferinței de presă cuprinde și sesiunea de întrebări din partea presei și răspunsurile.

Președintele României, Klaus Iohannis:

Domnule Secretar General,

Domnule Secretar General adjunct,

Doamnelor și domnilor,

Salut vizita în România a domnului Secretar General al NATO, Jens Stoltenberg, în acest moment crucial pentru securitatea euroatlantică. Îi urez, încă o dată, bun-venit la noi!

Asistăm în ultimele luni la deteriorarea accentuată a situației de securitate în proximitatea Ucrainei și în zona Mării Negre, în apropierea Flancului Estic al Alianței.

Așa cum am mai spus, actuala criză nu este doar una regională, care se limitează la Ucraina, la Marea Neagră sau la securitatea europeană. Această criză afectează securitatea întregului spațiu euroatlantic.

Vizita dumneavoastră, domnule Secretar General, are loc în momentul sosirii în România a celor o mie de militari americani din batalionul Stryker, cărora le urez, și pe această cale, din partea mea și a poporului român, bun-venit în țara noastră!

Aceste două evenimente sunt o dovadă clară a sprijinului NATO și al Statelor Unite ale Americii pentru securitatea României și a cetățenilor săi, în contextul actual, marcat de tensiune și instabilitate.

Mulțumesc, o dată în plus, Președintelui Biden pentru această demonstrație fără echivoc a solidarității Statelor Unite, ca aliat și principalul partener strategic al României, în contextul eforturilor de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO.

Vă mulțumesc și dumneavoastră, domnule Secretar General, pentru implicarea constantă în aceste eforturi și pentru susținerea acestui obiectiv esențial.

Traversăm, fără îndoială, cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de Fier. Sunt evidente strategia de intimidare și tendințele inacceptabile ale Rusiei de revenire la politica de forță și de contestare a actualei ordini internaționale, inclusiv a actualilor parametri ai arhitecturii europene de securitate, construite după Războiul Rece.

Am avut, în acest context, o discuție aprofundată cu domnul Secretar General privind aceste dezvoltări și măsurile pe care NATO și aliații trebuie să le ia pentru apărarea și menținerea securității euroatlantice.

Acestea trebuie să fie robuste, ferme și solidare, având la bază unitatea, coeziunea și solidaritatea aliată.

România, ca membru NATO și partener strategic al Statelor Unite ale Americii, beneficiază de toate garanțiile de securitate de care are nevoie. Aceste garanții au la bază, iată, angajamentul intensificat al NATO, precum și al unor aliați precum Statele Unite și Franța, ca răspuns la deficitul accentuat de securitate de pe dimensiunea sudică a Flancului Estic. Acest angajament și solidaritatea manifestată aduc consistență și credibilitate sporite efortului colectiv aliat de a spori securitatea noastră, a tuturor.

După cum cunoașteți, am pledat repetat în demersurile pe care le-am realizat, încă de la debutul primului meu mandat, atât pe linie NATO, cât și în dialogul cu aliații noștri, pentru o prezență mai consistentă a NATO, a Statelor Unite și a altor aliați în regiunea Mării Negre.

Asigurarea unei posturi consolidate de descurajare și apărare, în mod unitar și coerent, pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, contribuie la stabilitatea regională, dar și la securitatea Alianței în ansamblul său și a tuturor cetățenilor din statele aliate. Așa cum am mai spus, indiferent de evoluțiile actuale din regiune, NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive pentru care Alianța a fost creată.

Alături de aceste măsuri de întărire a prezenței aliate, susținem necesitatea continuării dialogului politico – diplomatic cu Rusia în vederea găsirii de soluții care să permită dezescaladarea situației, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianței și ale dreptului internațional.

Plecăm de la premisa clară că actuala criză nu decurge din eventuale probleme structurale ale arhitecturii de securitate existente, ci din nerespectarea unora dintre prevederile ei esențiale.

România a fost și este foarte implicată din punct de vedere diplomatic în adoptarea deciziilor la nivel aliat și european privind actuala criză, prin prisma poziționării noastre geografice și a interesului strategic pe care țara noastră îl are în stabilitatea Vecinătății Estice a NATO și a Uniunii Europene.

Reiterez, cu acest prilej, sprijinul României pentru integritatea teritorială, suveranitatea și independența Republicii Moldova, ale Georgiei și ale Ucrainei și pentru dreptul acestor state de a-și clădi un viitor în baza propriilor aspirații europene și euroatlantice.

Dincolo de mesajul puternic de solidaritate transmis din partea NATO, prin prezența domnului secretar general în România, vizita a reprezentat un bun prilej pentru a discuta despre o serie de perspective și obiective strategice pentru acest an.

Astfel, am avut un schimb de opinii despre pregătirile privind Summitul NATO de la Madrid din iunie. Am prezentat, totodată, viziunea și prioritățile României privind Noul Concept Strategic și procesul de adaptare a Alianței.

În această perioadă extrem de complicată, unitatea transatlantică este esențială, iar parteneriatul dintre NATO și Uniunea Europeană este mai important decât oricând.

În ceea ce ne privește, România este hotărâtă să-și mențină angajamentele asumate privind alocarea a 2% din PIB pentru continuarea modernizării capabilităților militare.

Vom acorda și pe mai departe o atenție sporită creșterii capacității operaționale a tuturor structurilor militare, atât prin efort național, cât și în context multinațional.

Totodată, creșterea rezilienței, atât la nivelul structurilor militare, cât și la nivelul instituțiilor publice și al societății în ansamblu, reprezintă o direcție principală de acțiune, subsumată implementării Strategiei Naționale de Apărare a Țării.

Domnule Secretar General, vă mulțumesc din nou și ne bucurăm că ați reușit astăzi, împreună cu echipa, să veniți în România, aici, în baza Mihail Kogălniceanu. Aveți cuvântul!

Secretar General NATO, Jens Stoltenberg:

President Iohannis,

Dear Klaus,

Thank you so much for receiving me and my team here today.

And thank you for your very warm welcome.

It is a pleasure to be back in Romania, a strong and committed NATO Ally.

And also many thanks for your personal commitment to our transatlantic Alliance. And for our close cooperation over so many years.

Thank you also for your significant contributions to our transatlantic Alliance, including hosting this important air base.

Romania does not stand alone.

Fighter jets from Germany and Italy are here to protect and to defend all Allies.

And to help to keep your skies safe.

And today, Spanish jets will arrive in Bulgaria to reinforce NATO’s air policing mission there.

As we speak, one thousand US troops are deploying to this base.

Bringing the total number of US service members to almost two thousand at this base.

This is a powerful demonstration of transatlantic unity.

And North America’s ironclad commitment to the defence of Europe.

And from here in the Black Sea region all the way to the Baltic,

Allies are stepping up to reinforce NATO’s presence at this critical time.

With more troops, more capabilities and greater readiness.

And next week, NATO Defence Ministers will meet and discuss how we can further strengthen our presence in the Eastern part of the Alliance, including with new battlegroups.

And I welcome France’s offer to lead a NATO battlegroup here in Romania.

NATO is a defensive Alliance.

Our task is to preserve peace.

We do that today by making sure that there is no room for misunderstanding or miscalculation about our commitment and readiness to protect Romania and all other NATO Allies.

This is even more important in light of Russia’s unjustified military build-up in and around Ukraine, including in the Black Sea region.

The Black Sea is a region of vital strategic importance to NATO.

Three NATO Allies are littoral states, as are our close partners Ukraine and Georgia.

So security in this region is of utmost importance to NATO.

We are committed to dialogue and to find a political solution.

I have reiterated my invitation to Russia to meet again in the NATO-Russia Council as soon as possible.

To address crucial issues for European security, including risk reduction, transparency and arms control.

But NATO will not compromise on core principles.

The right of each nation to choose its own path.

And our ability to protect and defend all Allies.

There will never be first class and second class members of NATO.

There are only NATO Allies.

United as one.

Mr. President,

Let me once again thank you for hosting me and for your strong commitment to our Alliance.

This is especially important as we face a crucial time for European security.

Thank you so much.

Traducere limba română:

Domnule Președinte Iohannis,

Dragă Klaus,

Îți mulțumesc foarte mult că ne-ai primit pe mine și echipa mea astăzi aici și vă mulțumesc pentru întâmpinarea foarte călduroasă.

Este o plăcere să fiu înapoi în România, un aliat NATO puternic și implicat și mulțumesc pentru angajamentul personal în Alianța noastră transatlantică și pentru cooperarea noastră apropiată de atâția ani.

Îți mulțumesc și pentru contribuția semnificativă la Alianța noastră transatlantică, inclusiv găzduirea acestei importante baze aeriene.

România nu este singură.

Avioane de luptă din Germania și din Italia sunt aici pentru a proteja și apăra toți Aliații. Și pentru a contribui la siguranța spațiului vostru aerian.

Iar astăzi, avioane spaniole vor sosi în Bulgaria pentru a consolida misiunea aeriană NATO de acolo.

Iar în vreme ce vorbim, 1.000 de soldați americani sunt desfășurați la această bază, numărul total de militari americani de la această bază ajungând la aproape 2.000.

Aceasta este o demonstrație puternică a unității transatlantice și a angajamentului solid al Americii de Nord pentru apărarea Europei.

Și de aici, din regiunea Mării Negre până la Marea Baltică, Aliații consolidează prezența NATO în această perioadă critică. Cu mai multe trupe, mai multe capabilități și o mai mare capacitate de reacție.

Iar săptămâna viitoare, miniștrii apărării din statele NATO se vor întâlni și vor discuta despre cum putem consolida mai departe prezența noastră în partea estică a Alianței, inclusiv cu noi grupuri de luptă.

Salut oferta Franței de a conduce un grup de luptă NATO aici, în România.

NATO este o alianță defensivă.

Misiunea noastră este menținerea păcii.

Facem acest lucru astăzi, asigurându-ne că nu există loc de interpretări sau calcule greșite în ce privește angajamentul și pregătirea noastră pentru a proteja România și toți ceilalți aliați NATO.

Acest lucru este cu atât mai important, ținând cont de mobilizarea militară nejustificată a Rusiei în Ucraina și în jurul său, inclusiv în regiunea Mării Negre.

Marea Neagră este o regiune de importanță strategică vitală pentru NATO.

Trei aliați NATO sunt state riverane, la fel și partenerii noștri apropiați, Ucraina și Georgia. Așadar, securitatea în această regiune este de maximă importanță pentru NATO.

Suntem angajați în favoarea dialogului și găsirii unei soluții politice.

Am reiterat invitația adresată Rusiei de a ne reîntâlni în Consiliul NATO-Rusia cât mai repede cu putință, pentru a discuta teme cruciale pentru securitatea europeană, inclusiv reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

Dar NATO nu va face compromisuri în ceea ce privește principiile de bază.

Dreptul fiecărei națiuni de a-şi alege propria cale și capacitatea noastră de a proteja și apăra toți Aliații.

Niciodată nu vor exista membri NATO de prim rang şi de rang secund.

Există doar aliaţi NATO, uniți ca unul.

Domnule preşedinte, permiteți-mi să vă mulțumesc încă o data pentru primire și pentru angajamentul dumneavoastră puternic față de Alianța noastră.

Este cu atât mai important, cu cât ne confruntăm cu vremuri cruciale pentru securitatea europeană.

Vă mulțumesc mult.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte, cât de important este să aveți forțe americane suplimentare la baza din țara dumneavoastră? Sunt foarte puține țări care au devenit mai importante în NATO într-un timp atât de scurt ca România. Cum vreți să vă integrați mai departe în Alianță și, în același timp, să vă modernizați capabilitățile militare?

Președintele României: Mulțumesc pentru întrebare! Cred că faptul că avem toți acești bărbați și toate aceste femei pe care îi vedeți astăzi aici, la Baza Militară Mihail Kogălniceanu, este extrem de important.

Este extrem de important pentru România, dar, după cum am spus mai devreme, este extrem de important pentru întreaga Alianță, având în vedere că unul dintre obiectivele strategice ale Alianței este să aibă un Flanc Estic puternic, care să consolideze o apărare puternică și o capacitate de descurajare puternică. Bineînțeles, pentru acest lucru este nevoie ca întregul Flanc Estic să fie puternic și este evident că este nevoie de mai multe trupe în această parte a Flancului Estic, având în vedere evoluțiile din zona Mării Negre. De aceea, faptul că avem aceste trupe care sosesc în aceste zile în România este extrem de important pentru siguranța noastră, pentru siguranța Europei, dar sunt convins că este important pentru întreaga securitate euroatlantică.

Ați vorbit despre rolul României și apreciez acest lucru, pentru că este o realitate faptul că România a trecut print-o transformare semnificată în ultimii ani, atunci când vorbim despre poziția sa în cadrul Alianței și despre modul în care privim securitatea euroatlantică, despre modul în care acționăm în NATO și despre modul în care vrem să evoluăm. Când România a devenit stat membru NATO, avea o situație economică dificilă, iar forțele armate nu erau în forma cea mai bună. Astfel, România a intrat în NATO pentru a primi securitate. Am schimbat acest lucru. Am început transformarea de când am preluat primul mandat. Una dintre primele acțiuni pe care le-am întreprins a fost să aduc împreună toate partidele politice, să le conving să alocăm o parte importantă din PIB – 2%, timp de cel puțin 10 ani, pentru modernizarea forțelor noastre armate, pentru creșterea nivelului de securitate pentru români, pentru a avansa, așadar, în cadrul Alianței. Am făcut acest lucru și continuăm pe această cale. Așadar, România s-a transformat nu doar modernizându-și forțele armate și abordările, ci am reușit și să avem o excelentă colaborare cu ceilalți aliați, cu domnul Secretar General – cu Jens, pentru a ne schimba statutul dintr-o țară care primește securitate într-un aliat care furnizează securitate regională. Și asta facem. Credem că România este un aliat important și credem că jucăm un rol important în această parte a Europei. Nu ne vom opri aici! Continuăm și cred, așadar, că rolul României va spori în următorii ani.

Jurnalist: Domnule Președinte Iohannis, ca o întrebare în continuare la ceea ce ați răspuns până acum, cât de mult ne gândim, pentru că este, de asemenea, parte din securitate și infrastructura este necesară pentru deplasarea trupelor NATO, așa cum vedem chiar astăzi, în ce măsura va crește România investițiile și în acest domeniu?

Președintele României: Infrastructura este vitală, este critică. Dacă vrem să avem o securitate regională și euroatlantică pusă la punct, mobilitatea este extrem de importantă. Este, evident, că avem nevoie de o infrastructură performantă pentru a permite întreaga logistică care însoțește o desfășurare de trupe. Avem nevoie de infrastructură pentru a mișca ușor personalul dintr-o parte în alta. Avem nevoie de infrastructură militară propriu-zisă la care lucrăm încă din 2015, dar este foarte interesant, și am avut astăzi ocazia, chiar am vorbit în tête-à-tête-ul nostru cu Secretarul General despre lucrări de infrastructură militară care nu s-au mai făcut sub egida NATO în ultima vreme. Și credem că este foarte important pentru a crește eficiența întregului mecanism militar al Alianței de a investi în infrastructură. Sunt inclusiv, dacă vreți să vă gândiți la niște chestiuni mai concrete, infrastructuri specifice care vin să însoțească logistica, de exemplu alimentarea cu carburanți sau altele fără de care nu se poate funcționa. Dacă vorbim de securitatea cibernetică este evident că este nevoie de o investiție foarte serioasă în infrastructura de acest tip. Iată peste tot avem nevoie, pe de o parte de a investi în dezvoltarea capabilităților și a capacităților militare propriu-zise, dar pe de altă parte și în infrastructură. România a înțeles acest lucru. Avem un plan foarte important pentru dezvoltarea infrastructurii, atât prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și prin fondurile europene obișnuite, dar și din bugetul național. La toate acestea lucrează Guvernul și sunt încrezător că progresele se vor deja vedea în scurt timp.

Jurnalist: Am o întrebare atât pentru domnul Secretar General, cât și pentru Președintele României. Care este mesajul pe care îl transmiteți poporului român, care se simte amenințat de mai multe declarații ale Federației Ruse, potrivit căreia România este o amenințare pentru Rusia din cauza prezenței militare a NATO în România și a scutului din Deveselu? Suntem foarte îngrijorați și românii au nevoie de un mesaj din partea dumneavoastră, domnule Secretar General, și a dumneavoastră, domnule Președinte.

Președintele României: Vreau să fiu foarte explicit și foarte clar. România este foarte bine apărată și are toate garanțiile de securitate. Niciun român nu trebuie să se teamă. Însă, trebuie să știm de unde vine această siguranță a noastră, ce sunt garanțiile de securitate.

În primul rând, forțele noastre armate, care s-au dezvoltat enorm în ultimii ani, sunt foarte bine pregătite și sunt pregătite pentru orice scenariu. În plus, România este în Alianța NATO, cea mai puternică alianță militară din câte au existat în istorie. Pentru a veni în sprijinul nostru, iată că avem acești militari pe care i-am salutat astăzi aici, în Baza Mihail Kogălniceanu, și alții care au venit din state partenere strategice, de la Aliați, pentru a lucra împreună cu militarii români. Este evident că NATO este o Alianță defensivă, pur defensivă. Nu dorim să atacăm pe nimeni, nu dorim să invadăm pe nimeni, dar dorim să garantăm securitatea statelor noastre și securitatea cetățenilor noștri, asta facem. Iar dacă vorbim despre instalația de la Deveselu, fiindcă asta a fost o parte din întrebare, este o instalație pur defensivă, nu poate fi folosită pentru a ataca pe nimeni. Această retorică pe care o auzim din când în când este una falsă – instalația de la Deveselu face parte dintr-un cadru mai larg al NATO, un cadru defensiv de rachete defensive și, în acest sens, nu avem ce să ascundem sau să ne ferim să spunem acest lucru. Încă o dată, România este o țară sigură.