Istoria și destinul tuturor națiunilor europene sunt strâns legate dincolo de granițe. Am învățat acest lucru în cel mai greu mod, după multe războaie și vărsări de sânge. Acum suntem din nou martorii unui război oribil pe teritoriul european și tocmai în aceste momente foarte dificile trebuie să ne folosim de cooperarea strânsă și de prietenia noastră adevărată cu vecinii noștri. Este clar că Ucraina este cea care are cea mai mare nevoie de ajutor, dar să nu uităm de moldoveni, transmit Iratxe García Pérez, președinte al Grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European și Dan Nica, șeful Delegației României din Grupul S&D din Parlamentul European.
„Criza din Ucraina din 2014 a afectat deja vecinii săi și a slăbit securitatea frontierelor estice ale Uniunii Europene. Acesta ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă pentru ca Uniunea să se implice mai mult în regiune și să își folosească toate pârghiile pentru a reduce tensiunile și a spori cooperarea. Dar acest lucru nu s-a întâmplat și nu putem face din nou aceeași greșeală. De data aceasta trebuie să fim alături de ei, dar și de cetățenii UE care trăiesc în apropierea frontierei.
Există legături istorice puternice între Ucraina, Republica Moldova și România. Comunitatea vorbitoare de limbă română, formată din etnici români și moldoveni, este a doua cea mai mare minoritate din Ucraina, după ruși, și numără peste 400.000 de persoane. Aceste relații trebuie să fie baza unei prietenii și cooperări mai puternice. Dar acest lucru se poate întâmpla doar dacă reducem tensiunile și ajutăm în această perioadă grea.
Rețeaua de consolidare a cooperării există deja. Începând cu 2007, un program operațional comun pentru cooperarea transfrontalieră între România, Moldova și Ucraina a încercat să construiască o economie mai competitivă a zonei de frontieră, să îmbunătățească mediul și pregătirea noastră pentru situații de urgență; și să promoveze activitățile de la om la om. În toată această perioadă au fost implicate peste 500 de instituții. Aceasta este puterea de transformare a UE pentru a îmbunătăți democrația, statul de drept, prosperitatea și să asigure în final o viață mai bună pentru toată lumea, atât în interiorul UE, cât și pentru vecinii noștri.
Odată cu intrarea în vigoare a Acordului de asociere UE-Republica Moldova, în 2016, economia Republicii Moldova a început să se redreseze, iar în 2019 PIB-ul acesteia a crescut cu 3,6 %. Acum, toate acestea sunt în pericol. Războiul din Ucraina a afectat Republica Moldova în mod disproporționat în comparație cu țările UE, din cauza dimensiunilor sale mici și a resurselor deja limitate, mai ales după ce s-a confruntat cu efectele pandemiei COVID-19.
De când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei peste 4 milioane de persoane au fugit din Ucraina și peste 400.000 au trecut granița în Republica Moldova. Oamenii din Moldova și-au deschis ușile caselor, iar autoritățile locale le-au oferit sprijin. În prezent, în țară au rămas aproximativ 100.000 de refugiați, dintre care mai mult de jumătate sunt copii, iar cei mai mulți sunt femei și bătrâni. Republica Moldova cheltuiește aproximativ un milion de euro pe zi pentru a gestiona acest flux și pentru a ajuta acest popor într-un moment foarte dificil. Este important să sprijinim guvernul moldovean în furnizarea de locuințe, servicii sociale și educație pentru copii, precum și în monitorizarea refugiaților, în special a celor mai vulnerabili, pentru a evita traficul de persoane.
În ultimele luni, moldovenii s-au confruntat deja cu o creștere bruscă a prețurilor la energie și cu o inflație tot mai mare, care se așteaptă să ajungă la 30% în acest an. Ei au pierdut trei parteneri comerciali importanți: Rusia, Ucraina și Belarus, cu dificultățile pe care acest lucru le implică și pentru lanțul de aprovizionare cu alimente. UE își intensifică asistența la frontieră și, în ianuarie anul trecut, Comisia a aprobat plata a 150 de milioane de euro în cadrul unei noi asistențe macrofinanciare. Dar acest lucru nu este suficient.
De la ultimele alegeri parlamentare din iulie, guvernul s-a angajat într-o serie de reforme proeuropene pentru a apropia țara de UE, cu un angajament ferm de a combate corecția și de a consolida statul de drept. Războiul creează noi tensiuni între guvern și opoziția pro-rusă. Trebuie să arătăm tuturor moldovenilor, indiferent de opiniile lor politice, că numai democrația, libertatea și drepturile fundamentale deschid calea spre un viitor mai bun. În acest moment foarte tragic, moldovenii sunt expuși dezinformării provenite din Rusia în interiorul țării.
Acesta este motivul pentru care marți ne vom deplasa în Republica Moldova, trecând granița cu România: pentru a ne arăta sprijinul și pentru a vedea la fața locului care sunt nevoile de ambele părți ale graniței. Vom merge la Isaccea, unde mii de ucraineni au sosit cu feribotul în ultimele săptămâni, și la Galați, înainte de a ne îndrepta spre Chișinău. Trebuie să ne arătăm angajamentul și solidaritatea cu guvernul. Ne vom întâlni cu autoritățile și le vom asculta doleanțele, pentru a sonda terenul, pentru a vorbi cu autoritățile locale și cu societatea civilă. Statele noastre membre ale UE care se învecinează cu Ucraina au nevoie, de asemenea, de sprijinul și solidaritatea tuturor celor 27 state membre ale UE. Va fi greu, dar trebuie să le acordăm sprijin financiar ambelor state, deoarece nu putem crea un decalaj și mai mare între UE și vecinii noștri.
Peste 650.000 de refugiați ucraineni care fug de invazia rusă au ajuns deja în România. Vestea că armata rusă își va intensifica atacurile acum în estul și sudul țării va crește presiunea celor care se îndreaptă spre sud pentru a se refugia în România și Republica Moldova. ONG-ul CARE și partenerul său român SERA, se află la Isaccea, gata să ofere asistență. Sute de persoane trec granița în fiecare zi, iar autoritățile locale estimează că numărul acestora ar putea ajunge în curând la 50.000 pe zi.
Guvernul român a promis că va asigura educația a peste 30.000 de copii ucraineni. Există 50 de școli și șapte licee în care se predă deja limba ucraineană, iar Ministerul român al Educației a anunțat că va pune la dispoziție mai multe facilități în acest scop.
Facem apel la o bună utilizare a Platformei de solidaritate înființată de statele membre ale UE pentru a împărți responsabilitatea pentru vecinătatea comună și pentru refugiații din Ucraina și, de asemenea, facem apel la UE să continue să ofere un sprijin eficient Republicii Moldova, astfel încât moldovenii să poată continua să își ajute vecinii ucraineni. Dar este de asemenea timpul să începem să ne gândim la stabilirea unui plan inspirat de Next Generation și de Eurobonduri care să permită finanțarea triplului efort suplimentar cerut de război în ceea ce privește energia, apărarea și primirea refugiaților. În aceste vremuri dificile de astăzi putem dovedi ceea ce ne unește ca europeni: Este vorba de preocuparea comună pentru bunăstarea cetățenilor noștri, indiferent dacă sunt din Ucraina, din vecinele Moldova și România, sau din orice altă țară europeană”.
