Urmărim cu toții agravarea și prelungirea nejustificată a conflictului din Ucraina. Invazia Rusiei contra unui stat independent a provocat un adevărat șoc umanitar, dar și economic, transmite deputatul PSD Macovei Silviu.
„Din ce în ce mai multe țări, cele mai multe din Europa, încep să resimtă economic costurile unui război inutil. Iar, România se află în prima linie…
Nu doar restricțiile impuse Rusiei de statele occidentale vor afecta direct și indirect economia Uniunii Europene, ci mai ales distrugerile provocate Ucrainei de către armata rusă. Din ce în ce mai mulți analiști vorbesc despre o potențială criză alimentară în Europa din cauza faptului că barajele de artilerie și manevrele tancurilor rusești au afectat deja producția și transportul cerealelor din țara vecină. Astfel, cu porturile de la Marea Neagră blocate de ruși, Ucraina se află aproape în imposibilitatea de a livra produsele deja contractate.
Însă, exportul de cereale din Ucraina este doar un simplu exemplu ilustrativ pentru impactul extins în această epocă a interdependenței economiilor lumii. Orice dezechilibru al livrărilor de produse are consecințe în întreaga economie mondială. Iar acum, cu Ucraina bombardată și invadată, cu Rusia izolată economic și financiar din cauza unor decizii militare iraționale, Europa va avea de suferit.
Oricât ne-am dori să ținem România departe de efectele negative ale războiului, consecințele acestui conflict regional ne vor atinge în mod clar. Țin să vă aduc la cunoștință că doar în primele opt luni ale anului trecut, România a avut schimburi comerciale cu Ucraina de peste 1,5 miliarde de dolari! Serviciul de Stat de Statistică a Ucrainei arată că, în plin an de pandemie, volumul schimburilor comerciale între țările noastre a crescut cu 20% față de anul 2020. Din acest total, exportul ucrainean către România reprezintă 992,65 milioane de dolari dolari, iar importul – 524,82 milioane dolari.
Aveam, totodată, programe europene comune de zeci de milioane de euro. Amintesc doar Programului Interreg NEXT România-Ucraina ce are ca obiectiv Dezvoltarea durabilă a ariei de graniță dintre cele două țări. Sau Programul Operațional Comun România-Ucraina, ce ar urma să finanțeze proiecte de peste 50 de milioane de euro. Proiectele mari de infrastructură vizau investiții în infrastructura de sănătate în zona de frontieră, prevenirea criminalității și pregătirea intervențiilor în situații de urgență în județele de graniță.
Mai mult, în România avem peste 1.000 de firme ucrainene . Cele mai recente date ale Ministerului Afacerilor Externe arată că la 31 octombrie 2020 erau înregistrate, în România, un număr de 1.004 societăți mixte româno – ucrainene, cu un capital total investit de 112,55 milioane de dolari.
Nu în ultimul rând, România avea (și încă mai are!) interese energetice semnificative în Ucraina. În 2019, operatorii de stat au convenit să vândă și să stocheze stocurile de gaze românești în Ucraina. Chiar spre sfârșitul anului trecut, compania românească Transgaz și operatorul sistemului de transport al gazelor din Ucraina (LLC Gas OTS) au demarat un proiect prin care, din 2026, 290 de milioane de mc de gaze (3,06 milioane kWh) ar fi putut fi „împinse” din sistemul nostru de transport către cel al vecinilor.
Aceste proiecte aveau sens în contextul exploatării resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, atât de noi, cât și de ucraineni. Iar interconectarea conductelor de gaze ar fi făcut din România un adevărat punct nodal energetic.
Însă, toate acestea s-au oprit acum. Pierderile economice pe care le va suferi România în contextul războiului din Ucraina vor începe în curând să se ivească. Dacă adăugăm și tendința de scădere a investițiilor străine în țara noastră, mai ales în zona de est, începem să observăm perspective îngrijorătoare pentru noi.
Am fost și sunt un susținător puternic al apartenenței României la NATO și apreciez consolidarea militară a flancului estic. Cred sincer că țara noastră ar fi fost lovită mult mai dur de acest conflict dacă nu am fi avut protecția Alianței și încrederea în garantarea securității naționale. Din acest punct de vedere, inclusiv economic, lucrurile ar fi stat mult mai rău. Însă, este nevoie de mai mult decât simpla prezență a soldaților NATO. O adevărată consolidare a flancului estic al Alianței Transatlantice presupune și stabilitate economică. Susținerea unor investiții masive cu capital străin, în special în județele de graniță cu Ucraina, ar conduce la creșterea exponențială a încrederii în forța Occidentului. Elementele militare au rolul de a descuraja agresiunile teritoriale, însă investițiile în economia românească vor securiza modelul democratic occidental la granița estică. Dacă țările europene, alături de partenerii americani, vor aduce un aflux important de capital în România, nevoia populației de a-și proteja locurile de muncă și veniturile vor conta la fel de mult ca prezența militară.
Trebuie să fim perfect conștienți de faptul că orice criză economică duce la radicalizarea opiniilor populației. După doi ani grei de pandemie, iar acum cu un război la graniță, românii au nevoie să simtă concret apartenența României la securitatea occidentală. Atât militar, dar mai ales economic. Trebuie să avem inițiativa și să impulsionăm aportul de capital străin în țara noastră pentru a proteja locurile de muncă ale românilor, veniturile și siguranța unui trai decent”, conchide deputatul PSD Macovei Silviu.
