Rata de participare a copiilor la educația timpurie este tot mai scăzută, majorității elevilor din medii dezavantajate le lipsesc competențe de bază, inegalitățile persistă în relația urban-rural și în ceea ce îi privește pe romi, politicile privind profesia didactică întâmpină probleme serioase, iar participarea la învățământul superior este redusă. Acestea sunt principalele provocări constatate de Comisia Europeană cu privire la educația din România, prin comparație cu țintele Spațiului European al Educației, prezentate într-un raport publicat luni.

Astfel, raportul arată că:

• România se numără printre țările UE unde rata de participare la educație timpurie a scăzut, comparativ cu 2014, rata de înscriere între vârsta de 3 ani și vârsta de începere a învățământului obligatoriu fiind printre cele mai scăzute din Europa, semnificativ mai redusă decât media europeană.

• Ponderea elevilor cu un nivel redus al abilităților de citire, matematică și științe, măsurate prin testele PISA, este aproape dublă față de media europeană. Elevii din medii dezavantajate socio-economic sunt afectați disproporționat, iar diferența între rezultatele acestora și cele ale elevilor din medii avantajate echivalează cu 2,5 ani de școală. Pierderile de învățare cauzate de pandemie riscă să agraveze situația.

• Cheltuielile publice pentru educație sunt printre cele mai scăzute din UE (documentul compară nivelul de 3,6% din PIB aferent anului 2019 cu media UE-27 de 4,7% din PIB).

• Rata de părăsire timpurie a școlii rămâne ridicată, mai ales în zonele rurale și în comunitățile rome, lucru ce are consecințe asupra pieței muncii și in privința incluziunii sociale

• Populația cadrelor didactice este relativ tânără, iar ambițiile României de a îmbunătăți rezultatele educaționale se bazează pe aceasta. Dar nici formarea inițială, nici cea continuă a profesorilor nu sunt aliniate suficient la nevoile de la clasă, iar avansarea în carieră pe perioade lungi de timp și salariile reduse au efecte asupra atractivității profesiei didactice, iar atragerea de profesori calificați către școlile dezavantajate și asigurarea unui număr suficient de specialiști reprezintă în continuare provocări.

• Rata de participare la învățământul superior este în continuare scăzută, ceea ce duce la o lipsă a profesioniștilor de înaltă calificare. Ratele de părăsire timpurie a școlii, ce se mențin ridicate, rata scăzută de trecere la examenului de bacalaureat și participarea redusă a elevilor din medii dezavantajate contribuie la rezultate slabe în învățământul superior, în timp ce migrația a produs o scădere și mai pronunțată a numărului de specialiști cu diplomă universitară.

Cum se compară rezultatele României cu obiectivele UE pentru principalii indicatori și cu mediile UE-27 – pagina a 2-a în documentul următor: