Deputatul PSD de Arad, Adrian Alda, a prezentat, în declarația sa politică din această săptămână, mai multe argumente solide, propice scăderii așa-zisei îngrijorări politicianiste manifestată de opoziție privind potențialul impact negativ al exigențelor cuprinse în Reforma Politicii Agricole Comune și Pactul Ecologic European asupra evoluției investițiilor în agricultura din România.
”Fără să aprofundeze toate prevederile, au creat un soi de prevestiri sumbre privind unele potențiale constrângeri care ar depăși cu mult puterile multor fermieri. De asemenea, opoziția evită să spună că multe dintre recomandările Comisiei privind agricultura în perspectiva decelerării schimbărilor climatice, provocate de toate tipurile de poluare, vor fi relaxate mult pe viitor atât pe fondul crizei energetice continentale, cât și din cauza războiului”, atenționează viceliderul Grupului PSD din Camera Deputaților, Adrian Alda. Deputatul PSD refuză să intre în orice tip de dispută cu cei care se folosesc de euroscepticismul personal doar ca să provoace îngrijorare gratuită, alegând să invoce, în sprijinul afirmațiilor sale, date statistice, concrete despre evoluția poluării generată de agricultura din România începând cu 1989 și până în 2020, și incluse într-unul dintre rapoartele Comisiei Europene.
Potrivit acestora, se observă că România a continuat efortul de reducere a emisiilor de GES și de amoniac din agricultura națională pentru perioada 2000-2019, acestea înregistrând o valoare medie de 6,42%, cu minimum 3 procente sub baremul stabilit.
Menționăm că GES reprezintă particulele care absorb o parte din radiația termică reflectată de suprafața terestră, iar acumularea unei concentrații mari în atmosferă împiedică răspândirea căldurii, formându-se astfel efectul de seră.
”La nivel sectorial, în raportul național al României privind Inventarul de gaze cu efect de seră, realizat în intervalul 1989-2019, la potențialul de reducere a emisiilor de GES, sectorul agricol a contribuit cu 50,91% la totalul emisiilor naționale de GES în 2019, comparativ cu anul de bază 1989, având un aport de micșorare de 16,54%. În ceea ce privește emisiile totale de GES și de amoniac din agricultură, raportul Comisiei Europene menționează că acestea sunt la un nivel relativ scăzut, iar fermentațiile enterice contribuie cu peste 50% la emisiile de GES, fiind urmate ca pondere de gestionarea solurilor agricole și a gunoiului de grajd”, a mai arătat Alda.
Mai mult, deputatul PSD, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaților, explică și faptul că, în perspectiva anului 2030, România are alocată o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 12,7% față de anul 2005, în linie cu prevederile Regulamentului 2018/842 privind partajarea eforturilor necesare combaterii schimbărilor climatice și reducerii efectelor de seră și a emisiilor de gaze, țintă care nu se dovedește greu de atins dacă s-ar face o minimă analiză a cifrelor concrete privind poluanții.
“Așadar situația înverzirii agriculturii în România este foarte promițătoare pentru extinderea sa viitoare. Și aici cifrele statistice vin și confirmă din nou direcția bună pe care ne îndreptăm ca stat, reflectând extinderea treptată a terenurilor dedicate agriculturii ecologice, care a înregistrat o valoare de 245.923,90 hectare în anul 2015, o valoare minimă de 226.309 în anul 2016 și un maxim de 468.887,05 hectare în anul 2020”, a mai apreciat Adrain Alda, subliniind, totodată, că, pe baza acestor informații venite de la Uniune, oamenii vor înțelege și mai clar că PSD ia cele mai bune decizii pentru investitorii în agricultură și reușește și să respecte direcțiile UE.
