Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a anunțat miercuri, 25 mai, mai multe măsuri pe care ministerul le are în vedere pentru modernizarea sistemului de învățământ românesc, în cadrul evenimentului „Starea Naţiunii: Nivelul Literaţiei Digitale în România”. Școlile și universitățile din țara noastră ar urma să fie dotate cu echipamente tehnice moderne, urmând a fi demarată și formarea profesorilor din perspectiva pedagogiei digitale. 

Ministrul Educației a vorbit despre lansarea în consultare a unui ghid pentru un apel în valoare de 234 de milioane de euro, fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care își propune digitalizarea tuturor proceselor din universitățile românești. 60 de universități, atât de stat cât și private, ar urma să beneficieze de proiecte în valoare de 3 până la 8 milioane de euro pentru o pregătire modernă a tinerilor români.

„Are ca scop susţinerea pregătirii universităţilor româneşti pentru a identifica mai bine, mai clar, acele competenţe digitale, acele viitoare joburi care vor permite tinerilor noştri să răspundă aspiraţiilor de dezvoltare personală şi profesională de integrare într-o societate care, cu voia noastră sau fără voia noastră, va fi mult mai digitală decât este acum”, a transmis Sorin Cîmpeanu, citat de News.ro.

O analiză a Comisiei Europene de luni, 23 mai, a arătat că, în țara noastră, competențele forței de muncă sunt insuficient aliniate la nevoile pieței, iar sistemul slab de educație și formare afectează negativ perspectiva pieței muncii.

Mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16-74 de ani au cel puțin competențe digitale de bază (28% în România, media UE fiind de 54% în 2021).

Cu această ocazie, Sorin Cîmpeanu a făcut apel către colegii din mediul universitar ca în termen de 10 zile să vină cu idei de îmbunătățire a acestui ghid.

În cadrul aceluiași eveniment, Cîmpeanu a vorbit și despre elaborarea unui ghid de specificații tehnice care ar trebui să se regăsească în fiecare clasă. Ministrul a reiterat ideea renunțării la tabla clasică cu cretă și burete din sălile de clasă, specificând că aparatura modernă ar face școala mai atractivă pentru copii.

În acest sens, 100.000 de profesori ar urma să fie formați din perspectiva pedagogiei digitale, în primul trimestru al anului 2023.

„Sunt convins că vor fi mult mai atenţi (elevii), pentru că în afară de tablă şi cretă avem şi buretele, profesorul odată ce şterge tabla, a dispărut. În momentul în care ştie că ceea ce predă poate fi transferat în timp real pe dispozitivul oricărui elev prezent în clasă sau din diverse motive aflat fizic într-o altă locaţie sunt convins că va fi mai atent. Sunt convins că tinerii vor şti să deprindă foarte rapid acest sistem de transfer în propriile device-uri a ceea ce predă profesorul la clasă. Profesorul va putea să facă apel la experienţa altor cadre didactice din şcoli în care nivelul de învăţământ, calitatea educaţiei este apreciată ca fiind mult mai sus decât şcolile în care predau aceşti profesori, spre exemplu, în mediul rural”, susține Cîmpeanu.

Mai mult, ministrul Educației a declarat că școlile ar urma să fie dotate cu laboratoare IT și de știință, investiţia totală fiind de 300 de milioane de euro pentru 10.000 de laboratoare. Banii ar urma să fie accesați tot prin PNRR.

„Acolo unde aceste laboratoare există, ele vor putea să fie upgradate tehnologic, acolo unde nu există suma este suficientă pentru a avea un minimum de echipamente puse la dispoziţia tuturor elevilor. Mai apoi, pe un alt palier, avem tehnologii avansate, avem realitate virtuală şi realitate augmentată, avem imprimare 3D, avem kituri de robotică în ceea ce denumim Smart Web, în număr de 1.100, înseamnă o medie de circa 25 pe judeţ, cu o valoare ceva mai generoasă, 107.000 de euro plus TVA.

Dacă vom şti să punem un cadru legislativ inteligent, adaptat societăţii tehnologice, care să demonstreze viziune pentru că de multe ori până când am adapta noi cadrul legislativ tehnologia deja s-a schimbat. Deci să fie pregătit nu numai pentru prezent, ci mai cu seamă să fie pregătit pentru viitor”, a declarat Sorin Cîmpeanu, potrvit sursei menționate anterior.

Implementarea acestor laboratoare ar presupune, totodată, și o altă abordare a materiei.

„Aceste laboratoare nu vor mai fi de biologie, separat de cel de fizică, separat de cel de chimie. Vor fi laboratoare de ştiinţe. Un laborator de ştiinţe presupune un nivel înalt de digitalizare.

Acel nivel înalt de digitalizare, acea infrastructură pe care nu avem voie să nu o achiziţionăm având la dispoziţie resursele, nu va însemna nimic dacă nu vom avea profesorii pregătiţi din perspectivă pedagogiei digitale. Nu numai profesorii de informatică, profesorii de biologie, chimie, fizică, profesorii de ştiinţe”, a mai transmis Sorin Cîmpeanu.