Războiul din Ucraina ar putea duce la descoperiri în domeniul energiei nucleare și al gazelor naturale, cu ajutorul Washingtonului. Iar România se poate situa pe acest val, scrie The New York Times.
Un șir de cupole uriașe de beton se profilează de-a lungul Canalului Dunăre-Marea Neagră din Cernavodă, la aproximativ două ore la est de București. Două dintre structuri găzduiesc reactoare nucleare care alimentează rețeaua electrică a României. Alte două au fost începute cu zeci de ani în urmă și încă așteaptă finalizarea – deși, poate, nu pentru mult timp, scrie NY Times într-un reportaj.
„Avem planuri majore”, a spus Valentin Nae, directorul șantierului.
Complexul nuclear a fost conceput în timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu. Strategia lui Ceaușescu a fost de a izola România de influența Uniunii Sovietice, punând-o să-și genereze propria electricitate.
La peste 30 de ani, pe măsură ce o mare parte din Europa caută să taie legăturile energetice cu Rusia, România beneficiază acum de moștenirea lui Ceauşescu. Cele două reactoare furnizează aproximativ 20 la sută din energia electrică a României.
Invazia rusă în Ucraina, care împarte o graniță de aproape 640 de kilometri cu România, a întărit impulsul României pentru dobândirea independența energetice. Planurile sale energetice ambițioase includ finalizarea a două dintre reactoarele de la Cernavodă și demersul de-a dreptul revoluționar către un nou tip de tehnologie nucleară: reactoarele modulare mici. De asemenea, România dorește să profite din plin de zăcămintele substanțiale de gaze din apele adânci ale Mării Negre.
Unii văd România ca având potențialul de a deveni o putere regională energetică care ar putea ajuta vecinii din estul și sudul Europei să rupă dependența de Moscova. Este un obiectiv împărtășit la Washington și în rândul unor investitori, care văd aici oportunități de afaceri și strategice.
Proprietarul complexului nuclear de la Cernavodă, compania de stat Nuclearelectrica, plănuiește să cheltuiască până la 9 miliarde de euro pentru inițiativele nucleare în acest deceniu.
„Pentru România, vă spun cu siguranță, aceste proiecte sunt super-importante”, a declarat Cosmin Ghiță, directorul executiv al Nuclearelectrica. Ghiță a spus că energia nucleară ar putea ajuta România să atingă o varietate de obiective, de la reducerea emisiilor de carbon până la „combaterea agresiunii ruse în regiune” în chestiuni energetice.
Războiul din Ucraina a creat un impuls pentru a întrerupe anii de impas și a intensifica forajele în Marea Neagră, deblocând astfel depozite potențial bogate de gaze naturale pe care România le-ar putea exporta.
„Vom furniza securitate energetică pentru cartier”, a declarat Virgil Popescu, ministrul Energiei, într-un interviu, după ce parlamentarii au adoptat o legislație menită să încurajeze investițiile în producția de gaze.
Cu toate acestea, munca în România se va dovedi probabil o provocare pentru companiile din Statele Unite și alte țări occidentale. Guvernul are reputația de a saluta investitorii externi cu taxe greoaie și reglementări grele. Aceste politici, rezultatul temerilor că consumatorii români ar ajunge să plătească prea mult, deoarece giganții energetici au luat acasă profituri considerabile, au alungat probabil companiile externe, notează NY Times.
Luna trecută, de exemplu, Exxon Mobil și-a vândut pachetul de 50 la sută din Neptun Deep, un proiect de la Marea Neagră care a fost prezentat drept cel mai mare zăcământ nou de gaze naturale din Uniunea Europeană.
În scurtul anunț al Exxon se menționa că compania dorește să se concentreze pe proiecte cu „un cost redus de aprovizionare”. Regimul fiscal din România este considerat cel mai dur din Europa.
Industria petrolieră din România este una dintre cele mai vechi din lume, datând încă din anii 1860. În timp ce venerabilele câmpuri de petrol sunt în declin, directorii din industrie spun că forarea în Marea Neagră ar putea produce suficient gaz natural pentru a transforma România, acum un importator modest, în cel mai mare producător din Uniunea Europeană.
„Oportunitatea rezidă în offshore”, a spus Christina Verchere, directorul executiv al OMV Petrom, cea mai mare companie de petrol și gaze din România.
România are, de asemenea, baraje care generează aproape 30% din energia electrică a țării. Iar industria nucleară, care însumează aproximativ 11.000 de angajați, primește note mari în industria globală.
„Sunt un operator extraordinar; ei știu ce fac”, a spus Carl Marcotte, vicepreședinte senior pentru marketing și dezvoltare de afaceri la SNC-Lavalin, o companie canadiană care deține tehnologia reactorului Cernavodă și este implicată în modernizare.
Acest potențial a atras interesul Statelor Unite. În 2020, cu încurajarea administrației Trump, România a întrerupt negocierile cu China pentru finalizarea reactoarelor de la Cernavodă și a apelat la Washington ca principală sursă de sprijin nuclear.
În timp ce planurile pentru Cernavodă avansează, guvernul român și administrația Biden au anunțat în mai un acord preliminar pentru construirea unui reactor modular mic pe locul unei centrale electrice pe cărbune.
Furnizorul ar fi o companie din Oregon, NuScale Power, care a primit sprijin de peste 450 de milioane de dolari de la Washington pentru a dezvolta ceea ce industria nucleară speră să fie o nouă tehnologie care să revigoreze construcția de reactoare.
Ideea este să se construiască componente pentru uzinele din fabrici și apoi să fie asamblate la fața locului, cu speranța de a reduce costurile enorme și timpii lungi de construcție care au sufocat industria nucleară. În timp, aceste reactoare ar putea oferi țărilor europene o alternativă la cărbunele poluant și la gazele importate din Rusia.
„Europa trebuie să găsească surse de încredere de energie curată, surse libere de constrângere și influență politică malignă”, a declarat David Muniz, însărcinat cu afaceri la Ambasada SUA din București, în cadrul unei conferințe de presă care a anunțat acordul NuScale.
Pentru o țară precum România, cu o forță de muncă bine pregătită, cu costuri reduse, spun experții, realizarea de echipamente pentru acest nou tip de reactor s-ar putea transforma într-o industrie de export, ca să nu mai vorbim de șansa de a exporta surplusul de energie electrică.
„Cred că este o oportunitate imensă”, a spus Ted Jones, director senior pentru programe strategice și internaționale la Institutul de Energie Nucleară, un grup industrial din Washington.
Cu toate acestea, este probabil ca guvernul român să supravegheze îndeaproape investitorii și să încerce să-i izoleze pe români de forțele economice globale, scrie NY Times.
„Există o neîncredere înrădăcinată pe piața privată”, a spus Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, o organizație nonprofit din București. „Există o înțelegere subiacentă și o așteptare că oamenii și națiunea vor fi mai în siguranță dacă statul o controlează.”
Astfel de principii par să fi fost în vigoare în 2018, când guvernul a crescut taxele și a impus restricții la export asupra producției de petrol offshore. Exxon a urmat această mișcare punând la vânzare partea sa din zăcământul Neptun, despre care se crede că deține gaz în valoare de zeci de miliarde de dolari. Pe 3 mai, Exxon a declarat că își va vinde acțiunile către Romgaz, o firmă controlată de stat, pentru aproximativ 1 miliard de dolari.
Dacă dezvoltarea proiectului ar fi continuat în 2018, România ar fi fost probabil aproape de a-și dubla producția actuală de gaze. Mutările guvernului „au subminat în mod semnificativ competitivitatea offshore-ului României pentru investitori”, a declarat Ashley Sherman, director de cercetare pentru Caspian și Europa la Wood Mackenzie, o firmă de consultanță energetică, potrivit stiri.tvr.ro, care citează NYT.
