Trei asociaţii ale magistraţilor critică dur proiectele legilor justiţiei, publicate de Ministerul Justiţiei, susţinând că documentele menţin aceleaşi dispoziţii retrograde şi nocive criticate de organismele internaţionale, iar partenerii europeni sunt „înşelaţi fără niciun fel de reţinere într-un joc insidios şi interminabil”.
Într-un comunicat de presă, cele trei asociaţii profesionale ale magistraţilor – Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie – susţin că proiectele legilor justiţiei sunt practic actualele legi în vigoare, cu unele modificări, fiind cu totul diferite faţă de variantele prezentate şi asumate în faţa Comisiei Europene.
„Este pur şi simplu de neînţeles de ce mai este necesară adoptarea acestor proiecte, în forma propusă. Deşi Guvernul României s-a angajat să asigure armonizarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Justiţiei în acord cu principiile din instrumentele internaţionale ratificate de România, precum şi cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene (MCV, GRECO, Comisia de la Veneţia, Raportul CE privind statul de drept) şi ale deciziilor CCR, „legile justiţiei” publicate la 21 iulie 2022 menţin aceleaşi dispoziţii retrograde şi blochează orice fel de reformă”, spun semnatarii comunicatului.
Cele trei asociaţii consideră că proiectele nu aduc nimic nou faţă de legile în vigoare, fiind menţinute prevederile „nocive” criticate de organismele internaţionale.
„În ciuda angajamentelor luate în faţa Comisiei Europene, se menţin aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaţionale în ultimii ani: concursurile de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în funcţii de execuţie la curţile de apel, tribunale şi parchetele de pe lângă acestea (fiind şi singura formă de promovare permisă prin lege până la 31 decembrie 2025) nu au caracter meritocratic şi rămân sub controlul total al Secţiei pentru judecători a CSM, Inspecţia Judiciară este minor cosmetizată, rolul Institutului Naţional al Magistraturii, prin Consiliul Ştiinţific, în numirea inspectorilor este înlăturat total, libertatea de exprimare a magistraţilor este grav afectată, fiind menţinută obligaţia de abţinere de la ‘manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului’, iar funcţionarea CSM în esenţă în secţii încalcă arhitectura constituţională a acestei autorităţi colegiale, în care Plenul este forma de organizare adecvată”, precizează asociaţiile magistraţilor.
Judecătorii şi procurorii consideră „foarte straniu” faptul că eliminarea tuturor acestor aspecte a fost considerată esenţială pentru independenţa justiţiei în proiectele publicate de Ministerul Justiţiei şi revizuirea lor a fost asumată fără rezerve în faţa Comisiei Europene, iar prin noul proiect modificările necesare sunt abandonate fără niciun fel de explicaţie.
