Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a anunțat că dosarul Revoluției este trimis din nou în instanță.
Prin rechizitoriul Secției parchetelor militare nr. 11/P/2014 din data de 29 iulie 2022, în dosarul penal intitulat generic ,,Revoluția română din decembrie 1989” s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților Ion Iliescu, fost preşedinte al României, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru al Guvernului României și Gl.(Rtr)Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare.
Miercuri, 3 august, Gabriela Scutea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a transmis următoarele: „Declarația privește finalizarea refacerii rechizitoriului în dosarul Revoluției române din Decembrie 1989, după restituirea definitivă dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 10 noiembrie 2021.
Persoanele trimise în judecată sunt:
– Ion Iliescu, fost preşedinte al României,
– Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru al Guvernului României și
– Gl. (Rtr)Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare.
În sarcina inculpaților s-a reținut săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, prevăzute şi pedepsite de art. 439 al.1 lit. a, g, i, k C.p. cu aplicarea art. 5 C.p.
Sunt necesare următoarele precizări, având în vedere faptul că anterior a mai fost emis un rechizitoriu, în privința căruia ÎCCJ a reținut neregularități, precum și faptul că nu se poate trece la începerea judecății.
1. Reluarea urmăririi penale s-a dispus la data de 21.03.2022, după ce dosarul a fost restituit de către ÎCCJ la data de 14.02.2022.
Actele de urmărire penală necesare conform dispozițiilor ÎCCJ și redactarea rechizitoriului au fost efectuate într-un interval de 5 luni și 15 zile.
2. Conform legii, procurorul care a emis anterior rechizitoriul nu a devenit incompatibil să efectueze actele dispuse de instanță și să finalizeze urmărirea penală.
Trebuie subliniat că o eventuală repartizare a cauzei către alt procuror ar fi însemnat un volum mare de timp necesar numai pentru studiul dosarului, ori obiectivul nostru a fost acela de a nu prelungi nejustificat durata cercetărilor.
3. Concepția rechizitoriului este centrată pe acțiunile intervenite în perioada 22.12.1989 – 30.12.1989, după părăsirea sediului CC al PCR de către Nicolae Ceaușescu.
Doctrina internaţională privitoare la crimele împotriva umanităţii, în legătură directă cu articolul 33 al Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale stabileşte că sunt exoneraţi în mod explicit militarii care săvârşesc fapta ca urmare a unui ordin militar de acţiune și că, într-un asemenea caz, responsabilitatea penală va incumba doar persoanei care a dat ordinul.
Legislaţia penală internă este aliniată acestor cerinţe, având în vedere că articolul 21 din Codul penal stabileşte că nu este comisă cu vinovăţie fapta prevăzută de legea penală dacă este săvârşită în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de autoritatea competentă, dacă această obligaţie nu este în mod vădit ilegală.
Conform principiilor care reglementează organizarea și funcționarea armatelor, în orice conjunctură de tip militar, cei care sunt obligaţi să execute ordinele ierarhic superioare nu au posibilitatea să înţeleagă ansamblul situaţiei, cu atât mai puţin al unei situaţii complexe. Aceştia nu au nici autoritatea de a interpreta în mod individual o anumită conjunctură militară şi de a acţiona contrar ordinelor primite. Doar cadrele de comandă militară ce deţin funcţii ierarhic superioare au acces la o informare complexă şi astfel au posibilitatea să înţeleagă ansamblul situaţiei militare şi să emită ordine în consecinţă.
4. Se impune o clarificare în privința cercetării evenimentelor ce au constituit Revoluția Română din decembrie 1989. Aceste evenimente au făcut obiectul cercetării în 4.544 de dosare penale.
În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri ( 32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 de militari în termen şi 87 de civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Între civilii trimiși în judecată și condamnați sunt foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR și foști miniștri.
Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.
Cele anterior prezentate reprezintă evidența cu privire la preocuparea Ministerului Publicpentru tragerea la răspundere penală a persoanelor, militari și civili, responsabile de survenirea numeroaselor decese și răniri de persoane în cursul Revoluției.
5. În numele Ministerului Public, în încheiere, doresc să subliniez importanța soluționării acestei cauze istorice de care se leagă începutul democrației în România”, a transmis procurorul general al României, potrivit mpublic.ro.
Dosarul Revoluției din 1989 a fost restituit la Parchetul Militar în mai 2021.
