Generalul Daniel Petrescu a prezentat miercuri, 8 februarie, în prezența ministrului apărării naționale, Angel Tîlvăr, bilanțul Statului Major al Apărării pentru anul 2022. Principalii indicatori ai activității de autoevaluare au reliefat faptul că structura de comandă-control a Armatei României și-a atins obiectivele fixate pentru anul 2022 și are capacitatea și resursele necesare îndeplinirii țintelor asumate pentru 2023.
Anul 2022 a fost marcat de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina, cu impact multidomeniu și cu influență semnificativă asupra securității euro-atlantice. Corelat cu dinamica mediului regional de securitate, ansamblul activităților armatei s-a circumscris întăririi posturii de descurajare și apărare, atât pe dimensiunea națională, cât și în context aliat. Direcțiile principale pe care s-a acționat, care au vizat, printre altele, consolidarea capacității defensive proprii, creșterea capacității de reacție a structurii de forțe și realizarea de capabilități relevante, sunt menținute și pentru anul în curs. De asemenea, în setul de obiective constante se numără consolidarea resursei umane, inclusiv pe linia retenției personalului și modernizării sistemului de învățământ militar, înzestrarea cu armament și tehnică moderne și accentuarea procesului de instruire a militarilor.
Șeful Apărării a subliniat că, pe linie națională, anul trecut s-au făcut pași importanți din punct de vedere al modernizării armatei. Programele majore de înzestrare și de asigurare cu stocuri au înregistrat progrese. Au fost continuate proiectele demarate anterior, a fost semnat contractul de achiziție a 32 de avioane F-16, au fost recepționate echipamente aferente sistemelor HIMARS, derivatelor PIRANHA 5, a fost atribuit contractul pentru rachetele de coastă și s-a realizat acordul-cadru pentru furnizarea de sisteme UAS.
De asemenea, au fost demarate procedurile pentru alte programe importante, cum ar fi autovehiculele tactice blindate de tip ușor. Capabilitățile militare care au fost consolidate sau inițiate pe parcursul anului trecut sunt semnificative în raportul de forțe de la Marea Neagră, cu un efect de disuasiune important. Asigurarea militarilor cu echipament de protecție individuală a fost un alt obiectiv atins. Instruirea a fost ajustată potrivit cerințelor operaționale ale spectrului de riscuri și amenințări din spațiul Europei Centrale și de Est.
Pe linia apărării colective, în anul 2022 un rol important a revenit consolidării prezenței NATO pe teritoriul național. Dispozitivul defensiv aliat pe flancul estic și, implicit, în regiunea Mării Negre a fost întărit și echilibrat. Grupul de Luptă al NATO dislocat în Cincu, creșterea efectivelor și capabilităților americane în baza Mihail Kogălniceanu, în principal, dar și în alte locații, precum și augmentarea cu noi trupe aliate a Brigăzii Multinaționale de Sud-Est sunt exemple ale solidarității europene și transatlantice în România.
Noul Concept Strategic al NATO, aprobat la Summit-ul de la Madrid, a avut, de asemenea, implicații pozitive în planurile sistemului național de apărare. Prezența aliată sporită în țara noastră a însemnat și un efort considerabil de sprijin și de integrare în programul național de instruire, realizat fără sincope de structurile românești angajate în relaționarea amplă și rapidă cu forțele NATO. Structurile multinaționale dislocate pe teritoriul țării noastre au avut, în acest sens, un aport considerabil pentru coordonarea forțelor aliate pe flancul estic.
„Anul 2023 se va derula sub semnul recrutării de personal nou și al instruirii celui existent. Va trebui să găsim metode mai eficiente atât pentru atragerea, cât și pentru menținerea personalului în armată. De asemenea, ne vom pregăti pe toate palierele, pe scenarii întrunite ale acțiunilor militare terestre, aeriene, navale și în spațiul virtual. Ne vom antrena cu tehnica nou intrată în dotare, vom utiliza lecțiile învățate din conflictele actuale, alături de aliați și parteneri, în țară și în străinătate. Exercițiul Saber Guardian, o secvență importantă din seria Defender Europe 23, condusă de Forțele Terestre ale SUA în Europa și Africa, va avea loc în țara noastră. Totodată, un obiectiv important al Armatei României pentru 2023 îl reprezintă atingerea capacității operaționale finale de către Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est, o structură de comandă esențială în arhitectura de securitate aliată în zona de sud a flancului estic. Vom asigura un nivel ridicat al capacității de reacție, vom dezvolta capabilități relevante pentru îndeplinirea misiunilor și vom crește nivelul de operaționalizare al structurilor. În același timp, ne vom concentra pe îmbunătățirea condițiilor de trai și de instruire ale militarilor„, a afirmat generalul Daniel Petrescu.
Ministrul Angel Tîlvăr a evidențiat că a găsit la Statul Major al Apărării o echipă consolidată și matură, care își exercită cu realism actul de comandă și control al structurii de forțe.
„Agenda pentru anul trecut a fost realizată cu atât mai mult cu cât a fost încărcată suplimentar, odată cu evoluția negativă a situației de securitate în regiunea Mării Negre și Europa de Est. De remarcat sunt evoluția ascendentă a procesului de instrucție, dezvoltarea facilităților de pregătire și modul de îndeplinire a angajamentelor internaționale, în țară și în străinătate. Nivelul de ambiție este ridicat, însă alocarea bugetară de 2,5% din PIB ne permite să continuăm acest demers al consolidării structurii naționale de forțe. Militarii români știu ce au de făcut și își ating cu tenacitate și adaptabilitate prioritățile. Este evident necesar să continuăm demersurile pentru adaptarea suportului legislativ în domeniul apărării la noile realități și voi sprijini, în acest sens, adoptarea pachetului cu proiectele normative care va facilita funcționarea mai eficientă a instituției apărării„, a declarat la finalul bilanțului ministrul Angel Tîlvăr.
La activitatea de autoevaluare au mai participat șefii de direcții generale și centrale din MApN și echipa de comandă a Statului Major al Apărării.
