Una din patru mame din UE care nu a împlinit vârsta majoratului este din România. Anul trecut trecut țara noastră a mai atins un record: potrivit Institutului Naţional de Statistică, în România, au devenit mame 745 de fete cu vârste sub 15 ani.
Salvați Copiii mai notează că dintre mamele care aveau sub 15 ani, niciuna nu mai frecventa școala în perioada când a rămas însărcinată. Au existat și situații în care tânăra mamă nu absolvise nicio clasă. Sondajul arată că una din zece mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.
80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora. Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.
Una din trei mame minore din România s-a născut tot dintr-o mamă minoră și două din zece mame minore au mai mult de un copil. Aproape 300 de copii au fost abandonați în maternități și în alte unităţi sanitare, în primele nouă luni din 2022, conform datelor publicate pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA).
Dintre aceştia, 220 de copii au fost părăsiţi în maternităţi, 54 în secţiile de pediatrie, iar doi au fost lăsaţi în altă secţie de spital.
Din ce în ce mai multe spitale de stat refuză avortul la cerere, iar clinicile private profită de pe urma disperării femeilor, preţul unui avort ajungând chiar şi până la 4.500 lei. Asta înseamnă că exact femeile și fetele care sunt deja într-o situație vulnerabilă din punct de vedere financiar nu vor avea acces la un avort. Conform unei cercetări a ONG-urilor, în perioada 2020-2021, din 171 de spitale de stat, doar 59 făceau întreruperi de sarcină la cerere, notează B1 TV.
Medicii refuză astfel de intervenţii în spitalele de stat, dar unii dintre ei acceptă să facă avorturi la cerere în cabinetele private, în schimbul unor sume mari de bani. Din cele 171 de spitale, 51 au invocat religia ca principal motiv de refuz al medicilor, un motiv ce nu îşi are locul în sistemul public de sănătate.
Conform datelor INSP din 2022, 13 judeţe din ţară nu au raportat niciun avort la cerere în sistemul public (Giurgiu, Călăraşi, Braşov, Iaşi, Neamţ, Vaslui, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Satu-Mare, Sălaj, Arad).
În România nu există niciun protocol sau strategie la nivel naţional care să reglementeze accesul la metode de contracepţie, deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că accesul la servicii de sănătate comprehensive, care includ avortul, prevenţia sarcinilor nedorite şi tratamentul bolilor cu transmitere sexuală, înseamnă respectarea drepturilor omului.
