Speranţa de viaţă a scăzut uşor în toată Uniunea Europeană. Media este de peste 80 de ani, cu peste 7 ani mai mare decât în România, potrivit Eurostat.
Este o situație generată de pandemie, dar sociologii spun că din acest an va fi un trend invers, de creștere a acestui indice care arată starea de sănătate a populaţiei. România putea sta și mai rău în lipsa unor programe de prevenţie pe termen lung.
Până în 2019, speranţa de viaţă a crescut treptat în toată Europa. Dar pandemia şi toate efectele ei au dus la scăderea acestui indice. Cel mai ridicat nivel e atins acum de Spania, una dintre țările cele mai lovite de Covid. România e la capătul clasamentului, din nou, după Bulgaria. În 2021, speranța medie de viață era de 72, 8 ani, cu 7 ani mai mică decât media din Uniunea Europeană.
Prevenţia înseamnă fie și o amânare a declanșării unei boli, dar şi educaţie medicală. Date oficiale indică și o diferență de aproape 6 ani între speranța de viață a bărbaților și cea a femeilor. Aici, România e chiar pe primul loc, potrivit TVR.
Unul dintre factorii luați în calcul la speranța de viață este rata mortalitații infantile. Între 2011 și 2021, rata mortalității infantile în UE a scăzut de la 3,8 decese la 1 000 de născuți vii la 3,2 decese la 1 000 de născuți vii. Atunci când se extinde analiza la ultimii 20 de ani, rata mortalitățîi infantile s-a redus aproape la jumătate.
În 2021, cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE au fost înregistrate în Bulgaria și în România ,
În România, cea mai mică speranță de viață la naștere s-a înregistrat în jumătatea de este a țării.
