Una dintre cele mai importante dezbateri în această perioadă și în țara noastră, pornind de la ceea ce se întâmplă în Franța, este creșterea vârstei de pensionare.

Avem și noi în acel plan național de redresare și reziliență (PNRR) două articole care fac referire la acest lucru – creșterea vârstei de pensionare în cazul femeilor, care e asumată în PNRR că va crește de la 62 de ani, cât este acum, până la 65 de ani până în 2035 şi, apoi, o prevedere că ar trebui Guvernul să vină cu facilități fiscale, să impulsioneze cumva munca până la 70 de ani și pensionarea după această vârstă.

Una dintre variante spuse de ministrul Investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloş, ar fi ca oamenii să primească un fel de bonus la punctul de pensie dacă aleg să muncească până la 70 de ani.

Marius Budăi spune că nu înţelege de ce în noua lege a pensiilor care se va discuta la Bruxelles a fost trecută, de exemplu, prevederea ca românii să se poată pensiona opţional la 70 de ani, având în vederea speranţa de viaţă de la noi din ţară.

„Nu ştiu de ce aceste lucruri (egalizarea vârstei de pensionare şi creşterea vârstei de pensionare la 70 de ani opţional) au fost trecute acolo, că vorbim de oameni. Speranţa de viaţă în România este mult mai mică decât în statele occidentale, gen Franţa, Germania, Spania.

Dacă ne-am fi gândit la oameni, din punctul meu de vedere, aceste lucruri nu ar fi fost potrivite să fie trecute acolo”, a spus ministrul Muncii, Marius Budăi, marţi, în exclusivitate la Antena 3 CNN.

„La momentul scrierii PNRR, eu cred că oamenii aceia ori n-au citit legea actuală, ori nu i-a interesat. Pentru că și în legea 263 există acel beneficiu, dacă stai peste vârsta de pensionare.

Dacă eu am ajuns la vârsta standard de pensionare și am contribuit numărul de ani suficienți în sistemul de asigurări sociale de la stat, înseamnă că eu am dreptul la pensie. Și atunci de ce să ia omului dreptul acesta?

Nu interzice nicio legislație actuală în România să lucrăm peste vârsta standard de pensionare. Nu avem această interdicție în România. Deci, toate aspectele sunt deja în lege. De ce au fost trecute? E foarte greu de spus”, a punctat ministrul.

Ministrul Muncii mai spune că nu este de acord nici cu egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi.

„În Legea 263 care este în vigoare din 01/01/2011 este o prevedere că bărbații ajung la vârsta de 65 de ani la pensionare, vârstă care deja bărbații născuți după 1950 au și îndeplinit-o, iar femeile până în ianuarie 2030, la 63 de ani.

Este o decizie a Curții Constituționale, sesizată fiind Curtea Constituțională de o doamnă, pe discriminare, că ar trebui vârsta să fie egalizată și să fie aceeași vârstă și la doamne, și la bărbați.

Pe acest lucru probabil s-a mers atunci când s-a trecut egalizarea vârstei de pensionare, care se va întâmpla după ianuarie 2030, gradual până în 2035.

Vom discuta acest aspect (dacă va rămâne în lege – n.r.) când ajungem să discutăm reforma pensiilor la Bruxelles. Eu, din punctul meu de vedere de vedere, aș scoate acest aspect. Iar să vorbim despre o majorare a vârstei de pensionare peste 65 de ani este exclus. Nu susțin așa ceva. Întreg PSD-ul nu susţinem aşa ceva (…).

Egalizarea vârstei de pensionare egalizarea între femei și bărbați la 65 de ani, este trecută, este asumată. Noi, Ministerul Muncii, până la finalul lunii martie vom avea două-trei propuneri de lege pe care le vom pune pe masa coaliției, la decizie.

Apoi, vom începe dezbaterile cu asociațiile de pensionari și cu sindicatele. Din dezbaterile respective, toate elementele le vom lua și vom merge cu ele la discuții la Comisia Europeană.

Este trecut negru pe alb în PNRR acest lucru, dar nu știu ce va ieși din discuțiile pe care le vom avea cu partenerii sociali, pentru că acest PNRR este scris la secret şi eu nu vreau să repet aceeași greșeală și să implementez vreo reformă fără să discut cu parteneri.

Noi avem în România o lege despre care mulți specialiști au spus că este o lege bună. De ce această lege a fost pusă așa între paranteze și trecută ca reformă în PNRR nu știu. Nu am fost acolo când s-a scris și nu s-a discutat cu noi”, a continuat Marius Budăi.