Anul care tocmai a trecut s-a manifestat și cu fenomene metorologice extreme din plin, care au afectat întreaga lume, inclusiv țara noastră. Se pare însă că nici Noul An nu va fi mai prejos în ceea ce privește vremea dusă la extrem!
Schimbările care afectează în prezent clima planetei transformă lumea. Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi incendiile forestiere, valurile de căldură și inundațiile, devin din ce în ce mai frecvente atât în Europa, cât și în alte părți. Organizația Mondială de Meteorologie estimează că 2020 este al doilea cel mai cald an înregistrat vreodată. Anul a fost caracterizat de valuri de căldură, secete, incendii și de cel mai activ sezon al uraganelor din Atlantic.
Alimentate de caniculă, incendiile au mistuit zone întinse din Australia, Statele Unite și Siberia, în timp ce temperatura apei mării a crescut la niveluri record. În afara pandemiei de coronavirus care și-a pus amprenta definitiv asupra anului 2020, marile incendii din Australia constituie semnalul negativ al anului ce se încheie. Pe termen lung, Australia se confruntă, la fel ca restul lumii, cu creșterea temperaturilor, ca efect negativ al schimbărilor climatice.
Oamenii de știință avertizează că, dacă nu se iau măsuri urgente, până în 2060 încălzirea globală va depăși probabil cu mai mult de 2°C nivelurile preindustriale. Iar această depășire ar putea ajunge chiar la 5°C până la sfârșitul secolului. Modelele dezvoltate de climatologii americani arată că mișcarea aerului se modifică la nivel global, ceea ce va va avea ca efect, printre altele, un an 2021 cu furtuni mai intense decât până acum.
În România, fenomenele extreme își vor face apariția mai des
Acest lucru va afecta și România, unde fenomenele extreme își vor face apariția mai des și mai puternic, indiferent dacă e vorba de caniculă sau de tornade. Climatologii avertizează că în Noul An modificarea mișcării aerului la nivel global, în jurul tropicelor, va favoriza un sezon al furtunilor mai intens decât în anii trecuți. Puterea uraganelor va crește odată cu temperatura apei la suprafața oceanelor.
Astfel, se va lua în calcul de către specialiști introducerea categoriei 6 la uragane, pentru cele care dezvoltă peste 252 kiklometri pe oră. În momentul de față, uraganele sunt clasificate de la 1 la 5, în funcție de puterea vântului.
Toate aceste modificări climatice vor avea consecințe și România, unde ne putem aștepta în continuare la fenomene extreme, dar de intensitate mai mare: vânt, furtuni, tornade, valuri de caniculă. Modelele arată că vor fi alternanțe de perioade lungi de căldură intensă, cu perioade scurte de furtuni violente, cu manifestări foarte locale.
Acest lucru poate avea efecte negative asupra solului, care va primi cantități masive de apă pe suprafețe restrânse, ceea ce poate afecta agricultura, dar și comunitățile.
