Potrivit unui comunicat de presă al MCID, membrii, 50% femei, aproximativ o treime din diaspora, au experienţă diversă, de la cercetători seniori şi fondatori de instituţii de top din străinătate până la cercetători cu o carieră în plină dezvoltare, care „se afirmă şi construiesc” mediul de IA din România şi la nivel global.

„Avem specialişti în diaspora românească de la universităţi precum Stanford, UC Berkley, Cambridge, cât şi din universităţi româneşti, implicaţi în cercetare la cel mai înalt nivel. Este un focus preponderent pe zona academică şi de cercetare şi intenţionăm să creştem acest Consiliu şi cu membri ai mediului de business din zona de cercetare. Vom continua operaţionalizarea celorlalte structuri aprobate săptămânile trecute, precum Consiliul de Educaţie în IA, Comitetul de IA, continuăm colaborarea cu Administraţia Prezidenţială pentru realizarea strategiei de IA a României”, a declarat ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, citat în comunicat.

Consiliul ştiinţific şi de etică în IA oferă consiliere în materie de utilizare responsabilă şi etică a IA Guvernului României şi autorităţilor naţionale. Consiliul conlucrează îndeaproape cu celelalte structuri create recent, precum Comisia Interinstituţională pentru elaborarea strategiei de IA a României, cu Hub-ul Român pentru Inteligenţă Artificială, cât şi cu celelalte structuri din Comitetul Român de Inteligenţă Artificială.

Membrii Consiliului ştiinţific şi de etică în IA vin cu experienţă în cercetare, dezvoltare şi implementare a tehnologiilor şi impactul IA la nivel global.

„Consiliul se va axa pe crearea şi implementarea unui mediu sigur şi etic pentru domeniul de IA în România, susţinând decidenţii cu propuneri de reglementări corespunzătoare, cât şi opinii pe teme precum prejudecăţi, securitatea datelor, folosirea IA în securitate şi respectarea legislaţiei, punând accent pe protejarea drepturilor de confidenţialitate, libertăţilor civile, precum şi drepturilor fundamentale”, susţine sursa citată.