Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou este sfântul Ocrotitor al Bucureștilor şi este prăznuit de Biserica Ortodoxă în fiecare an, la 27 octombrie. Cu această ocazie, în Capitală, se organizează evenimente religioase speciale.
Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor organizează astăzi un pelerinaj în Capitală, pentru a marca sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor. Cu această ocazie, vor fi aduse din Grecia, de către ÎPS Părinte Pantelimon, Mitropolitul Veriei, Naousei şi Kampaniei, Icoana Maicii Domnului Panaghia Soumela şi Icoana Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir.
Din programul zilei:
• ora 8:30 – Distribuirea pachetelor cu anafură lângă Altarul Mare de Vară
• ora 9:30 – Sfânta Liturghie arhierească oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod, preoţi şi diaconi, în Altarul Mare de Vară
• ora 17:00 – Slujba Privegherii oficiată în Catedrala Patriarhală
Cum au primit bucureștenii ajutorul Sfântului Dimitrie cel Nou
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov a fost canonizat în anul 1955 de către Biserica Ortodoxă Română.
Sfântul Cuvios Părinte Dimitrie cel Nou a trăit pe vremea binecredincioșilor împărați româno-bulgari (secolele XII-XIV), într-un sat mic numit Basarabov, așezat pe apa Lomului. S-a născut din părinți săraci, dar buni creștini dreptmăritori, potrivit basilica.ro.
Dimitrie Basarabov a iubit viața ascetică, astfel că s-a retras într-o peșteră. Nu știm cât timp a stat în această peșteră și nici când a trecut la cele veșnice.
Potrivit tradiției creștine, înainte de a muri, Dimitrie s-a așezat singur între doua lespezi de piatră, ca într-un sicriu, fiind acoperit în timp de apele râului.
După moartea sa, moaștele sale au fost găsite de localnici în apele râului și au fost așezate în biserica din satul Basarab. În timpul Războiului ruso-turc, generalul rus Petru Salnikov a luat moaștele Sfântului Dimitrie pentru a-i împiedica pe soldații turci să le profaneze. El plănuia să le ducă în Rusia, însă atunci când cortegiul a trecut prin București, în iunie 1774, la rugămintea lui Hagi Dimitrie, un negustor bogat, și a Mitropolitului Grigorie al II-lea al Munteniei, moaștele au fost predate în dar credincioșilor ortodocși români pentru a-i mângâia pentru suferințele și pierderile suferite în timpul războiului.
Moaştele Sf. Dimitrie cel Nou au fost depuse la biserica din Dealul Mitropoliei din Bucureşti în secolul al XVIII-lea.
În perioada ciumei lui Caragea (1814), dar și în epidemia de holeră din 1831, cronicarii arată că bucureștenii au primit în mod minunat ajutorul Sfântului Dimitrie cel Nou. Lt. col. Dimitrie Papazoglu descrie cu detalii acele vremuri: „Putem mărturisi, în frica lui Dumnezeu, că am văzut cu ochii noștri minunile săvârșite de acest sfânt. (…) La 1815, fiind foarte întinsă această teribilă epidemie în Capitală, au scos pe Sfântul și, după ce au ocolit cu el Capitala, l-au poprit în mijlocul târgului, unde s-au făcut sfințirea apei și s-au citit rugăciuni către Sfânt. Din acea zi, epidemia a început a scădea treptat și Capitala a scăpat de acel flagel”.
