A crescut semnificativ și ponderea celor care cred că românii plecați în străinătate contribuie mult la nivelul de trai al românilor din țară, asta chiar dacă procentul celor care declară că au rude în străinătate care le trimit bani a scăzut față de 2013.

9% dintre români declară că au rude plecate în străinătate (față de 51.8% în iunie 2013), în timp ce 31% răspund negativ (față de 48.2% în iunie 2013).

Analiza socio-demografică: Declară că au rude plecate în străinătate mai ales: persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic, cei din regiunile estice sau Sud-Vest Oltenia.

19.7% din cei care au rude în străinătate spun că acestea le trimit bani (față de 38.1% în iunie 2013), în timp ce 80.1% răspund negativ (față de 60.6% în iunie 2013), iar 0.2% nu știu sau nu răspund (față de 1.3% în iunie 2013).

Analiza socio-demografică: Tinerii sub 30 de ani, cei inactivi potențial activi și locuitorii din rural declară într-o proporție mai ridicată decât celelalte categorii de populație că rudele din străinătate le trimit bani.

În opinia a 68.1% dintre cei chestionați, românii plecați în străinătate contribuie mult la nivelul de trai al românilor din țară (față de 56.8% în iunie 2013). 24.3% sunt de părere că românii plecați în străinătate contribuie puțin la nivelul de trai al românilor din țară (față de 30.8% în iunie 2013), iar 7.7% nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 12.4% în iunie 2013).

Dreptul de a vota al românilor din străinătate

Întrebați dacă românii din străinătate ar trebui să aibă dreptul de a vota la alegerile din România, 84.4% dintre participanții la sondaj răspund că da (față de 74.9% în iunie 2013), iar 13.4% că nu (față de 15.1% în iunie 2013). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 2.2% din total eșantion (față de 10% în iunie 2013).

Metodologie

• Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro
• Datele au fost culese în perioada 20 – 27 noiembrie 2023
• Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului
• Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului
  simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată
  a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95% %, la un grad de încredere de 95%.

Graficul sondajului – AICI