Pe 20 februarie, în România este marcată Ziua dezrobirii romilor. Astăzi se împlinesc 168 de ani de când romii au fost eliberați din sclavie, după mai mult de cinci secole de robie în Principatele Române.
Din 2011, prin lege, 20 februarie este marcată în România că Ziua Dezrobirii Romilor, cu scopul de a aduce în lumină o pagină de istorie prea puțin cunoscută și cercetată. Procesul dezrobirii, inițiat de Mihail Kogălniceanu în 1837, a fost definitivat la 20 februarie 1856 de domnitorul Barbu Știrbei, care a promulgat ultimul act prin care robii aparținând boierilor deveneau oameni liberi. Dezrobirea romilor a fost o componentă importantă a modernizării sociale a principatelor române, fiind practic prima mare reformă socială.
Cea mai timpurie atestare documentară privind existenţa romilor pe teritoriul ţărilor române datează din 1385, într-un act emis de domnul Ţării Româneşti Dan I, care dăruieşte Mănăstirii Tismana mai multe posesiuni, printre care şi 40 de sălaşe de ţigani. În Moldova, romii sunt amintiţi prima dată în 1428, când Alexandru cel Bun dăruieşte Mănăstirii Bistriţa 31 de sălaşe de ţigani şi 12 bordeie de tătari. De asemenea, mai sunt amintiţi ţiganii mănăstirilor Visnevati (1429) şi Moldoviţa (1434). În Transilvania, prima informaţie despre prezenţa romilor se referă la Ţara Făgăraşului. În timpul lui Mircea cel Bătrân, boierul Costea stăpânea satele Vistea de Jos, Vistea de Sus şi jumătate din Arpaşul de Jos, precum şi 17 ţigani de cort. În ceea ce priveşte sosirea romilor pe teritoriul ţărilor române istoriografia română reprezentată de Nicolae Iorga, dar şi de alţi istorici români, face referire la faptul că ţiganii au venit în principatele române o dată cu invazia mongolă din 1241-1242. În cursul Evului Mediu, romii din statele româneşti au reprezentat o importantă categorie socială. Fie că era vorba de ţiganii robi domneşti, robi mănăstireşti sau robi boiereşti, delimitarea categoriilor de ţigani era realizată în funcţie de apartenenţa la stăpân.
Ideea emancipării romilor a fost îmbrăţişată şi susţinută prin diferite articole sau studii la începutul secolului al XIX-lea de reprezentanţi de seamă ai iluminismului românesc printre care: Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac, Alecu Russo, Ion Heliade Rădulescu, Vasile Alecsandri sau Gheorghe Asachi.
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis, ca în fiecare an, un mesaj cu prilejul acestei zile. „Dezrobirea romilor reprezintă un moment istoric semnificativ în modernitatea României, 20 februarie marcând 168 de ani de la dobândirea libertății pentru această etnie, un proces complex care are încă reverberații în societatea noastră actuală. Marcarea – prin lege – a Zilei Dezrobirii demonstrează angajamentul comun al oamenilor politici și al cetățenilor de a face posibilă o reală incluziune politică, economică și social-educațională a romilor și de a sprijini membrii comunităților lor pentru a-și pune în valoare potențialul, ca participanți activi la viața națiunii. Prin marcarea acestei zile, statul român recunoaște suferințele îndurate timp de secole de romi și aduce un omagiu victimelor discriminării, cu atât mai mult cu cât dezrobirea juridică de la mijlocul secolului XIX nu a putut să înlăture decalajele rămase care, de-a lungul timpului, au dus la stigmatizarea romilor”, se arată în mesajul președintelui.
