Legea care extinde ordinul de protecţie la apelurile telefonice repetate a fost promulgată, miercuri, de preşedintele Klaus Iohannis.
Astfel, la cererea victimei, se poate institui ordin de protecție provizoriu nu doar în cazul violenţelor fizice, ci şi acolo unde sunt acte de hărţuire online, apeluri telefonice multiple, urmărirea în mod repetat a unei persoane sau supravegherea locuinţei acesteia sau a altor locuri.
De asemenea, una dintre măsurile care se vor aplica în cazurile de violenţă va fi inclusiv monitorizarea agresorului cu brăţară electronică.
În sensul prezentei legi, actele de violență în urma cărora se poate emite ordin de protecție sunt:
a) orice lovire sau act de violență cauzatoare de suferințe fizice;
b) orice act de violență de natură sexuală;
c) amenințarea unei persoane cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare ilicite îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere;
d) fapta repetată de urmărire a unei persoane, fără drept sau fără un interes legitim ori de supraveghere a locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de către aceasta ori efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță care, prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar;
e) orice act de hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, amenințări online, publicarea neconsensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal la comunicații şi date private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor, cu scopul de a umili, speria, reduce la tăcere victima;
f) încercarea de a determina sau determinarea unei persoane prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declarații, să îşi retragă declarațiile, să dea declarații mincinoase ori să nu prezinte probe, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară;
g) orice alte acte de violență fizică sau psihică ce pun în pericol viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea unei persoane.
În cazul în care poliţistul aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu este sesizat în orice mod, inclusiv prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 (SNUAU 112) cu privire la săvârşirea unui act de violenţă, acesta are obligaţia de a aduce la cunoştinţă victimei sau, după caz, tutorelui ori altui reprezentant legal al acesteia, dreptul de a solicita un ordin de protecţie provizoriu faţă de agresor, precum şi de a-i pune la dispoziţie formularul de cerere, dacă aceasta doreşte să solicite respectivul ordin.
În situaţia în care victima nu solicită ordinul de protecţie provizoriu, i se aduce la cunoştinţă posibilitatea formulării unei cereri pentru emiterea unui ordin de protecţie în temeiul legii şi i se pune la dispoziţie formularul de cerere.
Măsurile de protecție
Prin ordinul de protecţie provizoriu se dispun, pentru o perioadă de cinci zile, una ori mai multe măsuri de protecţie, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat, printre care se numără: evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, reintegrarea victimei şi, după caz, a membrilor familiei acesteia, în locuinţa comună, obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate, obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima.
De asemenea, se mai pot impune măsuri precum obligarea agresorului de a preda poliţiei armele, componentele esenţiale şi muniţiile deţinute, documentele în care acestea sunt înscrise, precum şi autorizaţia/autorizaţiile de procurare a armelor emisă/emise pe numele acestuia.
Dacă prin ordinul de protecţie provizoriu s-a luat măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta nu are asigurată cazarea din altă sursă, i se va asigura de îndată informarea şi orientarea, la cererea sa, către centrele rezidenţiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost sau adăposturile de noapte, gestionate de autorităţile administraţiei publice locale, sau orice alt loc adecvat.
În cazul în care agresorul optează să locuiască la o rudă sau la orice altă persoană, i se va solicita să dea o declaraţie privind adresa la care va locui şi persoana care îi va asigura cazarea. În cazul în care agresorul refuză să dea respectiva declaraţie, se va consemna acest fapt în proces-verbal.
Potrivit legii, poliţiştii pot folosi forţa şi mijloacele din dotare, în mod adecvat şi proporţional, pentru punerea în aplicare a măsurilor de protecţie dispuse prin ordinul de protecţie provizoriu.
Ordinul de protecţie provizoriu se comunică agresorului şi victimei, potrivit stiripesurse.ro.
