Prima femeie preşedinte al Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova, a depus duminică jurământul de învestire în funcție, dar a refuzat să pronunţe noul nume al ţării, relatează AFP.
Macedonia de Nord este numele folosit din momentul semnării unui acord încheiat în 2018 cu Grecia, atunci când Skopje a ajuns la o înțelegere „istorică” cu Grecia, acceptând să adauge termenul geografic „Nord” la numele ţării pentru a pune capăt unei îndelungate dispute cu ţara vecină.
„Jur că voi exercita funcţia de preşedinte al Macedoniei în mod conştiincios şi responsabil, că voi respecta Constituţia şi legile şi că voi proteja suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Macedoniei”, a spus Gordana Siljanovska-Davkova în faţa parlamentarilor şi a invitaţilor la ceremonie.
În textul oficial, pe care ea în mod normal îl repeta, este folosit numele constituţional al Macedoniei de Nord, a constatat un jurnalist AFP.
Candidată a dreptei naţionaliste, Gordana Siljanovska-Davkova a fost aleasă la 8 mai pentru un mandat de cinci ani, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, învingându-l pe şeful social-democrat al statului, demisionar, Stevo Pendarovski, cu 65% din voturi. Ea este prima femeie care ocupă această funcţie de când această mică ţară din Balcani şi-a declarat independenţa în 1991.
Profesoara universitară pensionată, care a împlinit sâmbătă 71 de ani, a promis că va fi preşedinta „tuturor cetăţenilor” şi a făcut apel la „unitate” în ţară.
Conflictul din Skopje și Atena a blocat o lună perioadă procedurile de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, precum şi negocierile de aderare la Uniunea Europeană (UE). Ţara a devenit membră a NATO în 2020.
Partidul naţionalist de dreapta VMRO-DMPNE, al cărui candidat la aceste alegeri a fost Gordana Siljanovska-Davkova, s-a opus acestui acord cu Grecia.
VMRO-DMPNE a ieşit pe primul loc la alegerile parlamentare, care au avut loc tot la 8 mai, obţinând 58 din cele 120 de locuri în parlament, învingând Uniunea Social-Democrată (SDSM), care se află la putere din 2017. Revenirea la putere a opoziţiei de dreapta în această ţară săracă din Balcani, cu 1,8 milioane de locuitori, este de natură să reaprindă tensiunile cu Grecia, dar şi cu Bulgaria, care îşi stabileşte propriile condiţii pentru a avansa negocierile de aderare a Macedoniei de Nord la UE.
