Cei peste 170 de zimbri din România, reintroduși în Munții Țarcu, au potențialul de a reduce emisiile de carbon echivalente cu scoaterea de pe drumuri a aproape 2 milioane de mașini într-un an.
Reintroducerea zimbrilor europeni în Munții Țarcu din România a depășit cu mult așteptările inițiale, transformându-se într-un succes remarcabil al eforturilor de conservare și resălbăticire.
Pe lângă faptul că este o poveste de succes în ceea ce privește biodiversitatea, inițiativa a dus la dezvoltarea turismului bazat pe natură și a întreprinderilor din jurul resălbăticirii, revitalizând comunitățile locale și oferind alternative economice durabile, scrie The Guardian.
Dincolo de beneficiile evidente pentru biodiversitate, un studiu recent realizat de cercetătorii de la Yale School of the Environment a scos la lumină un aspect neașteptat: zimbrii ar putea juca un rol crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Zimbrii europeni au dispărut din România acum mai bine de 200 de ani, însă au fost reintroduși în Munții Țarcu începând cu 2014, prin eforturile Rewilding Europe și WWF România. Astăzi, populația de zimbri din această zonă este una dintre cele mai mari din Europa, cu un potențial de creștere până la 350-450 de exemplare.
S-a descoperit că turma de zimbri europeni care paște pe o suprafață de aproape 50 km pătrați de pajiști din Munții Țarcu poate capta până la 2 milioane de tone de carbon anual.
Aceasta este o creștere de aproape 9,8 ori față de situația în care zimbrii nu ar fi prezenți – deși autorii raportului au menționat că cifra 9,8 ar putea fi cu până la 55% mai mare sau mai mică, având în vedere incertitudinea din jurul estimării mediane. Această cantitate de carbon sechestrată corespunde emisiilor anuale de CO2 ale 1,88 milioane de mașini pe benzină medii din SUA.
Alexander Lees, specialist în biodiversitate la Manchester Metropolitan University, consideră că acest studiu „pledează convingător pentru reintroducerea zimbrilor europeni ca soluție climatică bazată pe natură – una cu beneficii majore pentru conservarea biodiversității”.
Un aspect important subliniat de cercetători este că pajiștile carpatine au condiții specifice de sol și climă, astfel că efectul zimbrilor europeni nu poate fi extrapolat la nivel internațional. Cu toate acestea, studiul deschide noi perspective pentru factorii de decizie în domeniul climei din întreaga lume.
Magnus Sylvén, director al Global Rewilding Alliance, afirmă că această cercetare oferă „un instrument foarte puternic pentru a ghida reintroducerea animalelor sălbatice”. El consideră că protejarea și restaurarea naturii pot contribui semnificativ la combaterea crizei climatice. Echipa de cercetători a analizat și alte specii, precum elefanții de pădure tropicali, bou musk și vidre de mare, și a constatat că multe dintre acestea prezintă un potențial similar cu cel al zimbrilor în ceea ce privește captarea și stocarea carbonului.
