Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că măsura Guvernului condus de Marcel Ciolacu de a introduce impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile mari nu a afectat profitabilitatea acestora și nici nu a fost o piedică în calea investițiilor multinaționalelor, acestea fiind într-un punct de expansiune continuă.
Prin Legea nr. 269/2023, s-a stabilit introducerea unui prag minim de impozitare la impozitul pe profit al societăților cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro. Astfel, de la 1 ianuarie 2024, acestea sunt obligate să plătească un impozit pe cifra de afaceri de 1%, aplicabil dacă impozitul pe profit calculat conform regulilor generale este mai mic în sumă absolută decât acest nivel minim.
Măsura a fost însoțită de o mulțime de declarații apocaliptice. Spre exemplu, reprezentanții Confederației patronale Concordia, una dintre cele mai mari asocieri patronale din România, care reunește peste 2.000 de firme active în țară, afirmau că taxa va avea efect inflaționist și va scădea investițiile companiilor. ”În opinia noastră, măsuri precum introducerea unei taxe la cifra de afaceri ar duce automat spre o creștere a prețurilor, întrucât companiile vor transfera inevitabil costurile către consumator. O astfel de măsură devine, deci, una inflaționistă. De asemenea, taxarea minimă în funcție de cifra de afaceri va descuraja marile proiecte de investiții private, inovarea și investițiile în tehnologie, punând presiune asupra resurselor de capital și descurajând astfel investițiile”, se menționa în analiza făcută de Confederația patronală.
Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) susținea că există riscul blocării aprovizionării firmelor din piața tradițională. ”Aplicarea unei cote de impozit de 1% pe cifra de afaceri care depăşeşte 50 milioane euro ar împovăra situaţia financiară a companiilor de distribuţie, făcând practic nerentabilă această activitate şi blocând aprovizionarea celor peste 60.000 de firme din piaţa tradiţională şi domeniul HoReCa”, precizau reprezentanții acesteia.
Realitatea arată însă contrariul. Nu s-a înregistrat un efect inflaționist, ci inflația este în continuă scădere, și nici blocaje în aprovizionare sau de altă natură. Potrivit Institului Național de Statistică, rata anuală a inflaţiei în luna mai 2024 comparativ cu luna mai 2023 a fost 5,1, aceasta fiind cea de-a patra scădere consecutivă a acestui indicator.
Stabilitatea economica și predictibilitatea asigurate de PSD, apreciate de investitorii străini
De asemenea, interesul marilor companii internaționale și al investitorilor străini este în creștere. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,230 miliarde de euro, în primele patru luni din acest an, în creştere cu 34,14% comparativ cu 2,408 miliarde de euro, în perioada similară din 2023, conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR).
Totodată, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), un număr de 2.308 societăţi cu capital străin au fost înfiinţate în România în primele patru luni din 2024, în creştere cu 0,9% comparativ cu perioada similară din 2023. Cele 2.308 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de peste 12,4 milioane de dolari, în creştere cu 46,4% faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în ianuarie – aprilie 2023, de 8,47 milioane de dolari. Numai în aprilie 2024, au fost înmatriculate 633 societăţi cu participare străină (+32,7% faţă de aceeaşi lună din 2023), cu un capital subscris de 2,17 milioane lei (+37,8%).
România este, în egală măsură, după primele cinci luni ale acestui an, a doua piaţă de fuziuni şi achiziţii din regiune. Țara noastră a depăşit Cehia şi a ajuns foarte aproape de Polonia, din punct de vedere al volumului, potrivit datelor colectate de reputata firmă de consultanță EY.
