Proiectul privind registrul agricol pentru perioada 2025-2029 a fost publicat în transparenţă decizională, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
„Registrul agricol se elaborează şi este valabil pentru o perioadă de 5 ani, iar datele se completează de către autorităţile administraţiei publice locale, anual, potrivit formularelor tipizate, aprobate prin HG. După data de 31 decembrie 2024, formularele registrului agricol pentru perioada 2020 – 2024 nu mai pot fi utilizate, astfel încât a fost necesară elaborarea unui nou act normativ care să aprobe registrul agricol pentru perioada 2025-2029, precum şi formularele acestuia. Prezentul proiect de act normativ vizează aprobarea unui nou registru agricol pentru perioada 2025-2029 şi formularele acestuia care au fost modificate, completate şi actualizate, prin consultarea autorităţilor locale”, notează sursa citată.
Schimbările preconizate în ceea ce priveşte noul registru agricol vizează introducerea codului unic al adresei, constituit din cod SIRUTA, cod stradă şi cod adresă, introducerea categoriei de folosinţă denumită „Terenuri piscicole (utilizate temporar în scop agricol)”, completarea categoriei „Identificarea pe parcele a terenurilor aflate în proprietate” prin inserarea unei noi coloane: „Titular drept folosinţă/concesiune”.
Modificarea referitoare la terenurile piscicole a survenit în urma faptului că există fermieri din zonele piscicole care exploatează terenurile înscrise în registrul agricol ca amenajări piscicole, dar care, în realitate, desfăşoară activităţi agricole. „Această modalitate de folosinţă a terenului nu poate fi eligibilă la plată pentru obţinerea de fonduri UE din cauza faptului că terenul are destinaţie piscicolă şi nu agricolă”, precizează ministerul de resort.
De asemenea, în cazul identificării pe parcele a terenurilor aflate în proprietate, schimbarea a fost necesară ca urmare a faptului că formularele registrului agricol pentru perioada 2020 – 2024, aprobate prin HG nr. 985/2019, nu prevedeau identificarea dreptului de folosinţă/concesiune a deţinătorilor unei parcele, tarlale, sole, astfel că multe gospodării care nu deţineau titlu de proprietate nu puteau fi înscrise în acest registru.
MADR subliniază că sumele cheltuite cu tipărirea şi difuzarea registrelor agricole, precum şi cele privind gestionarea registrului agricol în format electronic, vor fi suportate din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor Municipiului Bucureşti, după caz.
În plus, prin acest act normativ se oferă posibilitatea înscrierii datelor cu privire la gospodăriile populaţiei, ale societăţilor/asociaţiilor agricole, precum şi la orice alte persoane fizice şi/sau juridice care au teren în proprietate/folosinţă/concesiune şi/sau animale.
