Iran și-a închis spațiul aerian pe scară largă și a început să bruieze semnalul GPS, semne ale unor exerciții în vederea unui eventual atac asupra Israelului. Recent, a dat publicității și un număr de potențiale ținte, printre care se numără parlamentul israelian (Knesset), biroul și reședința premeriului Netanyahu, aeroporturile și porturile (din Tel Aviv, Haifa și altele), bineînțeles bazele militare, dar și infrastructura energetică și economică.
Lista cu ținte din Israel a fost publicată de agenția Defa Press, instituție afiliată armatei iraniene, citată de Institute For The Study of War. Ea se deschide cu clădirile guvernamentale, inclusiv sediul Ministerului Apărării și conmtinuă cu facilitățile aeroportuare, portuare, instalații petrolifere, centralele electrice și alte puncte vitale de infrastructură. Bineînțeles, un capitol special îl reprezintă bazele militare, în special cele aeriene.
Având în vedere că Israelul are o apărare multi-strat asigurată de mai multe sisteme antiaeriene și se bucură de aportul unor aliați precum Statele Unite, Marea Britanie și Franța, Iranul va încerca, printr-un atac, să întindă efortul de apărare pe o suprafață cât mai mare. De aceea și publicarea „listei cu ținte”.
Prin vocea premierului Netanyahu, citat de The Times of Israel, dar și a comandanților militari, Israel s-a declarat gata să se apere, dar și să execute atacuri preventive în situația în care un atac se dovedește iminent. Trupele sunt pregătite și aflate în stare de alertă, iar rezervele, umane și logistice, la îndemână.
Israel se pregătește de un atac pe mai multe fronturi: dinspre Iran, Liban (Hezbollah), Gaza (Hamas) și Yemen (Houthi). Nu în ultimul rând, Israel și-a întărit prezența militară și câtre West Bank, zonă unde securizarea nu este opțională în contextul în care o incursiune surpriză poate veni, teoretic, oricând.
Conform armatei israeliene, ședințele tehnice ale comandamentelor de apărare au în vedere pregătirea pentru orice tip de scenariu operativ, iar ca obiectiv principal asigurarea siguranței civililor, precum și lor pentru a putea gestiona situațiile de urgență.
Eforturile diplomatice de menținere a păcii, conduse de către Statele Unite, prin administrația Biden, dar și alte state (Franța, prin președintele Macron, de ex.), continuă, însă nimeni nu știe concret ce are de gând Iran. Cert este că un atac pe scară largă ar putea reprezenta încă un act de sfidare a lumii civilizate și un plonjon direct într-un conflict direct, mai amplu, mai de durată.
