Sondaj: 7 din 10 profesori români consideră că sunt foarte pregătiți pentru provocările didactice ale noului an școlar

Sondaj: 7 din 10 profesori români consideră că sunt foarte pregătiți pentru provocările didactice ale noului an școlar

În prag de nou an școlar, Fundația World Vision România a făcut  publice rezultatele unui sondaj realizat în rândul actorilor cheie din educație – profesori și elevi.

Astfel, potrivit sdondajului, șase din zece cadre didactice se declară ca fiind foarte motivate să își îndeplinească responsabilitățile și să contribuie la creșterea calității educației în mediul rural. Prin comparație, doar 35% dintre tineri au exprimat un nivel moderat de motivație, iar 15% au declarat că sunt puțin sau chiar deloc motivați.

Referitor la pregătirea pentru noul an școlar, 7 din 10 profesori consideră că sunt foarte pregătiți pentru provocările didactice ale noului an. Doar un sfert dintre elevi (24%) se consideră foarte pregătiți. Aceste diferențe confirmă că elevii pot se confruntă incertitudini și dificultăți mai mari în adaptarea la cerințele anului școlar.

Tabloul de bord al educației din România, la începutul anului școlar 2024 – 2025, conform celor mai recente date și studii ale fundației:

Cât costă educația gratuită din România?

  • Trei din zece părinți spun că banii abia le ajung de la o lună la alta;
  • 8% dintre părinții din mediul rural au ales să întrerupă școala temporar sau definitiv pentru unul sau mai mulți copii, pentru a face față cheltuielilor. Majoritatea părinților (51%) au cel mult 10 clase, ceea ce ne face să credem că nu vor putea să le ofere sprijin educațional copiilor lor;
  • În cazul unui sfert dintre copiii din mediile defavorizate (23%), mâncarea pentru masa de seară nu ajunge pentru toți membrii familiei, cei mici fiind nevoiți să renunțe la masă în favoarea celor mari sau a adulților care muncesc;
  • Pentru 22% dintre copii, masa primită prin ,,Programul Național Masă Sănătoasă” este singura masă a zilei;
  • Trei sferturi (73%) dintre profesori spun că se confruntă ocazional, des sau foarte des cu situații în care părinții nu își permit să achiziționeze copiilor rechizite pentru școală.

Fundația reiterează faptul că investiția în educație generează încasări importante la bugetul de stat. La fiecare leu investit în educația unei persoane cu studii masterale, statul încasează opt lei, ceea ce este echivalentul unui randament de 700%.

Începerea noului an școlar în date statistice

  • Clivaj între perspectivele cadrelor didactice și ale elevilor: motivație (cadre didactice – 59% foarte motivate vs elevi – 35% exprimă un nivel moderat de motivație) și pregătire (cadre didactice – 70% foarte pregătiți vs elevi – 24% foarte pregătiți și 57% moderat pregătiți);
  • În prag de nou an școlar, printre resursele lipsă identificate de profesori se numără: materialele didactice – 55%, personalul specializat (consilier, psiholog, mediator) – 35%, mobilierul – 31% și rechizitele pentru elevi – instrumente de scris (29%), caiete (20%) și ghiozdane (17%).

„Vedem cum răspunsurile sondajului nostru subliniază un contrast important între optimismul și aupercepția privind pregătirea cadrelor didactice, pe de o parte, și provocările întâmpinate de elevii din aceste zone , pe de altă parte. Un aspect îngrijorător este că, în ciuda eforturilor cadrelor didactice de a oferi o educație de calitate și de a atrage resurse, infrastructura școlară și resursele disponibile sunt adesea insuficiente. Profesorii sunt nevoiți să îndeplinească roluri multiple în lipsa personalului specializat necesar, fapt ce le limitează capacitatea de a se dedica în mod optim activităților educaționale esențiale.

Lipsa materialelor didactice, a personalului specializat și a mobilierului adecvat reprezintă provocări semnificative care afectează direct calitatea educației. Un alt aspect important este tranziția elevilor de la gimnaziu la liceu, care este adesea marcată de dificultăți suplimentare din cauza lipsei de resurse, a suportului limitat pentru teme și a dificultăților de pregatire la materiile de bază. Aceste probleme sunt exacerbate de contextul economic și social defavorizant al comunităților rurale, spune Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Infrastructura școlară generală

În privința infrastructurii școlare,  49% dintre cadrele didactice consideră școala ca fiind foarte pregătită să își primească elevii, iar 34% spun că pregătirea este mai degrabă moderată. Printre resursele lipsă identificate de profesori se numără materialele didactice (55%), personalul specializat – consilier, psiholog, mediator – (35%) și mobilierul (31%).

Pe de altă parte, elevii percep infrastructura școlară ca fiind relativ satisfăcătoare, 4 din 10 elevi evaluând-o ca fiind neutră și satisfăcătoare (39%).

Infrastructură digitală și competențe

Aproximativ 35% dintre cadrele didactice consideră că școala este bine dotată cu echipamente digitale, iar 18% o consideră foarte bine dotată. În același timp, 44% dintre profesori se simt foarte pregătiți pentru integrarea tehnologiei în predare, iar 47% se declară moderat pregătiți.

Cu privire la infrastructura digitală a școlii, elevii au perspective variate: 47% dintre aceștia consideră că școala este moderat pregătită, indicând o percepție că resursele digitale sunt adecvate, dar ar putea beneficia de îmbunătățiri suplimentare. În același timp, 32% dintre elevi consideră că școala este foarte bine pregătită, sugerând o apreciere pozitivă a suportului și echipamentului digital disponibil.

În ceea ce privește competențele digitale ale profesorilor, 47% dintre elevi consideră că aceștia sunt moderat pregătiți, iar 28% spun că sunt foarte pregătiți.

Evaluarea Națională 2024 în date statistice

  • Aproape 16.000 de elevi de clasa a VIII-a nu au finalizat anul școlar sau nu au fost înscriși automat de către școli la Evaluarea Națională 2024;
  • Dintre cei înscriși în prima etapă a examenului de Evaluare Națională 2024, 26% dintre școli au obținut medii sub 5. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației, numărul total de elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar a fost de 176.266, ceea ce înseamnă că 15.866 de elevi fie nu au terminat clasa a VIII-a, fie nu au fost înscriși pentru a susține examenul național. Această cifră echivalează cu 634 de clase, fiecare având câte 25 de elevi.
  • Din cele 5834 de școli participante la Evaluarea Națională, doar 4% au obținut medii între 8 și 10. Numărul elevilor cu medii sub 5 admiși la liceu este cel mai mare din ultimii 4 ani, echivalentul a 643 de clase, înregistrând o creștere de 33% față de anul trecut.
  • Referitor la pregătirea pe care au avut-o atunci când au susținut examenul, doar 17% dintre liceeni din mediul rural consideră că au fost foarte bine pregătiți. Principalele provocări identificate includ lipsa unei pregătiri adecvate (67%), gestionarea ineficientă a emoțiilor și stresului (59%), și lipsa motivației și a obiectivelor clare (53%)

Încrederea elevilor în cadrele didactice și în părinți, în cazul unui abuz

Tot în contextul începutului de an școlar, un alt aspect important este modul în care adolescenții se simt în legătură cu raportarea abuzurilor sau a riscurilor de abuz. Aproape unu din trei adolescenți nu ar avea deloc sau doar în mică măsură încredere să vorbească cu părinții dacă ar trece printr-un abuz sexual, din cauza fricii și a rușinii de a nu fi judecați.

Tot unu din trei nu ar avea încredere deloc sau ar avea încredere scăzută să sune la Poliție, iar mai mult de unul din doi n-ar apela nici la Protecția Copilului. Încrederea cea mai scăzută este, însă, în cadrele didactice, cu puțin peste unu din cinci adolescenți dispuși să vorbească cu un profesor în cazul unui abuz sexual.

Sprijin pentru elevii de liceu din mediul rural

Deși educația este gratuită, costurile asociate participării și menținerii in educație rămân o povară semnificativă pentru mulți părinți din mediul rural, determinându-i pe copii să abandoneze școala. Potrivit unui sondaj realizat de World Vision România, 56% dintre elevii din aceste comunități nu își continuă studiile după clasa a VIII-a, din cauza dificultăților financiare.

Pentru a combate fenomenul de abandon școlar și pentru a îmbunătăți performanțele elevilor, World Vision România a identificat mai multe soluții, după cum urmează:

  • Acces la programe de mentorat, dezvoltare personală și orientare vocațională;
  • Sprijin suplimentar pentru pregătirea la disciplinele de Bacalaureat și Evaluare Națională;
  • Oportunități pentru stagii de practică și voluntariat;
  • Ședințe de consiliere psihologică individuală;
  • Tabere de vară cu activități de educație non-formală;
  • Sprijin financiar pentru acoperirea totală sau parțială a costurilor, precum și donații materiale și financiare.

Start în educație este cel mai amplu program de educație timpurie din România. În cadrul acestuia, 120.000 de copii primesc un ghiozdan echipat cu materiale educaționale și peste 23.000 de părinți beneficiază de cursuri de parenting. World Vision România a extins programul cu donații de kit-uri educaționale pentru 1.500 de grădinițe și cursuri de formare pentru 3.500 de educatori.

Te-ar putea interesa și

Vremea

București
ploaie moderată
3.3 ° C
3.8 °
2.7 °
66 %
2.1kmh
0 %
lun
7 °
mar
7 °
mie
4 °
joi
9 °
vin
8 °

Ultimele articole

Campanii

Opinii