Corupţia ameninţă să „deraieze” eforturile de combatere a schimbărilor climatice, în special din cauza deturnării de fonduri publice consacrate tranziţiei energetice, avertizează Transparency International într-un raport.
În ţările percepute ca fiind cele mai corupte, riscul deturnării fondurilor climatice este mai mare, măsurile de protecţie sunt mai greu de pus în aplicare şi sunt favorizate lobby-urile combustibililor fosili. Iar aceste ţări – situate în principal în Africa, Asia şi America de Sud – sunt, de asemenea, foarte expuse schimbărilor climatice, se constată în raport.
Este cazul Sudanului de Sud (8), Somaliei (9) şi Venezuelei (10), ultimele în clasamentul ONG-ului. România ocupă în clasament poziţia 65 din cele 180 de ţări şi înregistrează un scor de 46/100, neschimbat din 2023.
„Guvernele şi organizaţiile internaţionale trebuie să integreze măsuri anticorupţie în eforturile lor de combatere a schimbărilor climatice pentru a proteja finanţarea, a restabili încrederea şi a maximiza impactul acestor măsuri”, notează Maira Martini, directoare generală a Transparency International, într-un comunicat.
Potrivit organizaţiei anticorupţie, miliarde de dolari din fonduri pentru climă sunt furate sau utilizate în mod abuziv. Raportul se bazează pe exemple din Africa de Sud (41) sau Rusia (22), dar şi din Statele Unite (65), chiar dacă această ţară este cotată mai bine decât media. Deturnarea de fonduri afectează în primul rând populaţiile cele mai sărace, foarte dependente de ajutorul public pentru a se putea proteja de dezastre naturale şi poluare.
Corupţia îşi spune cuvântul şi în negocierile internaţionale privind clima: ONG-urile au denunţat prezenţa anormală a lobby-urilor petroliere la COP29, organizată de Azerbaidjan, al cărui punctaj este de 22/100.
În general, Transparency International indică o accelerare a corupţiei între 2012 şi 2024 în 47 de ţări şi o încetinire în doar 32 de ţări.
