Conform celui mai recent indice al democrației publicat de Economist Intelligence Unit (EIU), la 27 februarie, democrația globală se află într-o situație mai proastă decât oricând în istoria de aproape două decenii a indicelui.
Media globală a scăzut la un nou minim record de 5,17, de la un maxim de 5,55 în 2015. Doar 6,6% din populația lumii trăiește în prezent într-o democrație deplină, în scădere de la 12,5% în urmă cu zece ani. De asemenea, o mare parte din populația lumii – în prezent, doi din cinci oameni – trăiește sub un regim autoritar.
România a fost retrogradată
Chiar și Europa – unde se află nouă dintre primele zece țări din indice – a înregistrat unele scăderi notabile. Franța a fost retrogradată de la o democrație deplină la una deficitară. Acest lucru reflectă în principal o deteriorare a scorului său de încredere în guvernare după ce alegerile anticipate din iunie ale președintelui Emmanuel Macron nu au reușit să asigure o majoritate legislativă pentru niciun partid sau bloc. (De asemenea, patru prim-miniștri diferiți în cursul anului nu au contribuit prea mult la insuflarea încrederii).
Afirmația că alegătorii outsider-ului de dreapta, Călin Georgescu, au fost influențați masiv de o campanie pe TikTok este greu de crezut, mai ales având în vedere compoziția socială a susținătorilor acestuia, mulți dintre ei fiind alegători vârstnici din mediul rural, care își iau informațiile de la televiziuni (dominante fiind cele afiliate partidelor de guvernare). Ulterior, au apărut dovezi că unul dintre partidele de guvernare, Partidul Național Liberal (PNL), a finanțat campania de promovare pe rețelele sociale a lui Călin Georgescu, într-o mișcare tactică ce s-a întors împotriva sa.
Acest fiasco nu va face decât să submineze și mai mult nivelul deja extrem de scăzut al încrederii cetățenilor români în guvern și în partidele politice. România se afla deja la limita inferioară a clasificării „democrațiilor viciate” („flawed democracy”), astfel că scăderea punctajului său general cu 0,46 puncte (de la 6,45 la 5,99) în 2024 a fost suficientă pentru a duce la retrogradarea sa la statutul de „regim hibrid”.
Anularea alegerilor a afectat negativ scorul țării la capitolul proces electoral și pluralism, dar și fără acest scandal de sfârșit de an ar fi avut loc retrogradări ale altor indicatori. Datele sondajelor au confirmat că încrederea publicului în partidele politice și în guvern a scăzut și mai mult în ultimul an, ceea ce a condus la mai multe retrogradări în categoria privind funcționarea guvernului. Conform unui exercițiu global de referință, scorul României privind prevalența corupției a fost, de asemenea, retrogradat.
Există riscul ca scorul României să scadă și mai mult în 2025, în funcție de modul în care va gestiona reluarea alegerilor prezidențiale și de informațiile suplimentare care ar putea apărea cu privire la motivele inițiale ale anulării scrutinului. Inițiativele guvernului de a modifica regulile electorale privind utilizarea rețelelor sociale în alegeri, precum și acțiunile partidelor de guvernare pentru a bloca șansele unui candidat anti-sistem nu prevestesc nimic bun pentru sănătatea democrației în România”, arată analiza EIU, potrivit stiripesurse.ro.
