În 2025, Postul Mare, perioada de pregătire spirituală pentru Paşte, se va desfăşura între 3 martie şi 19 aprilie, culminând cu sărbătorirea Învierii Domnului pe 20 aprilie, dată comună pentru credincioşii ortodocşi şi catolici.

Postul Paştelui, cel mai lung şi riguros din calendarul creştin, durează 40 de zile, culminând cu Săptămâna Patimilor. Denumit şi Păresimile sau Patruzecimea, el comemorează cele 40 de zile şi nopţi de post şi rugăciune ale lui Iisus Hristos în pustiu, premergătoare activităţii Sale mesianice.

Rânduit iniţial de către Biserică pentru a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul de Paşti, Postul Mare este şi un mijloc pentru credincioşi ca prin abstinenţă alimentară, rugăciune intensificată şi fapte caritabile, să primească şansa de a se purifica spiritual şi trupeşte.

Comparativ cu celelalte posturi de peste an, Postul Paștelui poate fi considerat mai aspru, existând numai două sărbători cu dezlegare la pește, de Buna Vestire (25 martie) și în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim – Floriile (13 aprilie).

Eliberarea de patimi și creșterea duhovnicească sunt teme reprezentative care se reflectă în programul liturgic din perioada Postului Sfintelor Paști. Postul Mare poate fi înțeles drept perioadă de solicitudine asupra sănătății sufletești și trupești, precum și de îngrijire a celor aflați în suferință.

În teologia ortodoxă, postul nu este înțeles numai ca abstinență alimentară, ci ca practică ascetică pentru îndepărtarea de patimi. Aspectele vindecătoare ale postului sunt concentrate în jurul mai multor perspective.

În Biserica Ortodoxă, sâmbetele sunt dedicate în special pomenirii morților. Potrivit programului liturgic, ultimele pomeniri din Postul Sfintelor Paști se fac în Joia Pătimirilor, atunci când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Conform tradiţiei actuale a Bisericii, se posteşte astfel (potrivit basilica.ro.):

• în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă
• în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel
• miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn
• în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin
• la praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte