Pentru prima dată în istorie, statisticienii români și-au unit eforturile și au realizat o serie de calcule în urma cărora putem afla cifre demografice uluitoare din istoria țării noastre.
Au fost reunite informații obținute de la primul recensământ, 1860, de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, când teritoriul țării era format numai din Moldova și Țara Românească, cu cele care au urmat, până la ultimul, din urmă cu un deceniu.
În baza lor, putem afla câți oameni locuiau în granițele de atunci ale țării, fie secolul XIX, fie secolul XX, iar prin coroborarea cu celelate informații, oamenii de știință pun la dispoziție și cifre care se referă la teritoriul actual al României, dar raportat, de exemplu, la 1860.
Astfel, Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică și profesor la ASE la Departamentul de Statistică și Econometrie, alături de Vasile Ghețău, profesor universitar și directorul Centrului de cercetări demografice “Vasile Trebici”, au elaborat lucrarea ”Serii istorice de date – populația României 1860-2020”, în care sunt cuprinse date inedite despre populația României de la primul recensământ până la cel mai recent, cel din 2011.
”E prima lucrare care pune în aceleași coperți populația România publicată de Oficial de Statistică la nivelul teritoriului statuat prin cadrul legal și populația României la teritoriul actual, cel pe care îl are după al Doilea Război Mondial. Datele sunt pe următoarele variabile: populația totală, populația pe mediul urban și rural, pe perioade destul de întinse, date privind numărul de născuți și numărul de decese”, a spus pentru stiripesurse.ro Tudorel Andrei.
În carte sunt prezentate și datele de nupțialitate, numărul de căsătorii și divorțuri, din 1860 până în 2020. Cifrele sunt de-a dreptul uluitoare și arată cât de mult s-a schimbat România, precum și mentalitatea românilor.
Astfel, din cartea celor doi autori aflăm că, în 1860, în toate teritoriile românești care formează actuala Românie trăiau 7. 826.303 locuitori, pe când în teritoriile noului principat condus de Cuza erau numai 3.917.541 de locuitori.
De exemplu, în 1918, anul Marii Uniri, în toate teritoriile românești care formează actuala Românie trăiau 12.848.114 locuitori, în timp ce în anul următor, 1919, în teritoriile de atunci trăiau 14.669.841 de locuitori.
Însă, din documentele vremii lipsesc cifre pentru diferiți ani.
”Nu sunt date pentru cele două Războaie Mondiale. Anumite informații, populația pe cele două medii, urban și rural sunt disponibile decât de la 1906. Sunt surse de date care există în arhiva Institutului. Sunt estimări care au fost realizate de demografi mari pe care i-a avut România, ori de reprezentanți ai INS”, a precizat Tudorel Andrei.
Cu o demografie aflată la pământ, din mai multe motive, fie pentru că românii nu mai dau naștere la copii sau nasc unul, cel mult doi, până la emigrația masivă, România a avut și ani de ”baby boom”.
Din ”Serii istorice de date – populația României 1860-2020” aflăm că în 1888, pe teritoriul actual al României se nășteau 417.036 copii, iar populația era de numai 9.629.949 de locuitori, în timp ce în 2020, de exemplu, pe același teritoriu, dar la o populație de 22.142.000 de locuitori s-au născut doar 178.609 copii. O diferență uriașă, deși populația este de peste două ori mai numeroasă.
”Sunt două fenomene interesante:
1. scăderea ratei fertilității de la începutul secolului XX, până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial
2. Scăderea mortalității.
Este o tranziție demografică specifică tuturor țărilor lumii. Ambele rate au scăzut continuu. În Vest, rata fertilității este foarte puțin mai mare decât cea a mortalității. În România, din 1992, rata mortalității este superioară ratei fertlității din cauza numărului de născuți vii”, punctează șeful INS.
Ideea unei lucrări care să reunească toate datele statistice despre populația României în vechile și actualele sale granițe ”a încolțit” în 2018 și a fost nevoie de aproape 3 ani ca să apară ”Serii istorice de date – populația României 1860-2020”.
”Dacă ar fi strict din punct de vedere al activității statistice, în fiecare etapă au fost culese date suficiente pentru caracterizarea dinamicii populației României, indiferent de suprafața sau de teritoriul pe care s-a întins”.
Potrivit autorilor, pe această perioada de 160 de ani, vom observa tranzițiile demografice pe care le-a avut populația României, dacă urmărim rata mortalității și rata fertilității și vom vedea că exista aceasta tranziție și la nivelul populației României, chiar dacă în perioada celor 40 de ani de societate comunistă, s-a încercat o creștere forțată a natalității. Asta a însemnat o oarecare stopare a tranziției demografice, dar creșterea a fost una pe o perioadă foarte scurtă, 1966-1975.
”Serii istorice de date – populația României 1860-2020”, semnată de Tudorel Andrei și Vasile Ghețău, va fi lansată pe 20 octombrie, într-o transmisiune pe pagina de Facebook a Institutului Național de Statistică. Alături de cei doi autori, vicepreședintele Academiei Române, academicianul Victor Voicu, va susține cuvântul de deschidere, iar rectorul Universității din București, Marian Preda, și profesorul universitar Dumitru Sandu vor avea intervenții punctuale. Evenimentul este dublat de Ziua Europeană a Statisticii, celebrată pentru a șaptea oară oară.
În 2021, statistica oficială a României a împlinit 162 de ani, fiind înfiinţată la 12 iulie 1859, de Alexandru Ioan Cuza, care a semnat Ordonanţa de înfiinţare a Oficiului Central de Statistică Administrativă, marcând actul de naştere al statisticii oficiale în România.
