În fiecare an, pe data de 15 ianuarie, românii sărbătoresc Ziua Culturii Naționale și îl omagiază pe Mihai Eminescu – poetul nostru național.
Pe data de 15 ianuarie 2024 se împlinesc 174 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, considerat poetul național al românilor. Tot în această zi este sărbătorită și Ziua Culturii Naționale, ce este marcată de o mulțime de evenimente prin care românii de pretutindeni promovează cultura, arta, și efortul academic.
Pe larg, Ziua Culturii Naţionale este marcată în fiecare an, începând din 2011, la 15 ianuarie, data aleasă fiind aceea a naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).
La 16 noiembrie 2010, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale, actul normativ întrunind 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.
Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arăta: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.
Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.
Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes.
Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.
***
15 ianuarie 1850 – Se năștea Mihai Eminescu
Mihai Eminescu s-a născut la data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani, fiind al șaptelea fiu al familiei Eminovici. Prima sa poezie a fost publicată la vârsta de 16 ani, intitulat „De-a avea”. A urmat Facultatea de Filozofie și Drept de la Viena, iar ulterior a fost student extraordinar la Berlin.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902. Poetul a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”, ziarul oficial al Partidului Conservator. Mihai Eminescu s-a stins din viață la data de 15 iunie 1889 și este înmormântat la Cimitirul Bellu, din București.
Eminescu a fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române, potrivit site-ului https://academiaromana.ro/.
Mihai Eminescu, în Cartea Recordurilor
„Luceafărul” este una dintre cel mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu, care i-a asigurat și un loc în cartea recordurilor, fiind cel mai lung poem de dragoste. Opera sa poetică a fost influenţată şi de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de marile sisteme de gândire ale romantismului, dar şi de teoriile lui Arthur Schopenhauer şi Immanuel Kant.
„Luceafărul lui Mihai Eminescu este cel mai lung poem de dragoste. „Poemul poate fi simplu descris (pentru generaţia YouTube de astăzi…) drept o combinaţie între „Pe aripile vântului/ Gone with the Wind” (dramă romantică), „Star Trek” (conţine divertisment SF) şi „Love Story” (poemul este unul dintre cele mai romantice şi se încheie cu o dramă)- toate amestecate, ceea ce înseamnă că este un poem romantic, dar şi unul modern, al mileniului al treilea”, scriu cei de la World Records Academy.
Garabet Ibrăileanu afirma că „Eminescu este un eveniment aproape inexplicabil în literatura noastră. El e aşa de mare faţă de predecesorii săi, încât nu mai poate fi vorba de o „evoluţie” a literaturii, ci de o săritură. Eminescu este părintele literaturii artistice române. Eminescu a creat aproape pe de-a-ntregul limba poeziei româneşti, având să fixeze prealabil şi limba literară.(…) Eminescu e mai mult decât un poet român de primul rang. El e în afară de dimensiunile literaturii române” („Mihai Eminescu, studii şi articole”, Editura Junimea, 1974).
