Bună Vestire a Naşterii lui Hristos a fost adusă la cetatea din Galileea, Nazaret. Vestitorul marii înnoiri a fost Arhanghelul Gavriil (al cărui nume înseamnă în limba ebraică „Dumnezeu este puterea mea”): “Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema” (Luca 1, 35).
Creştinii ţin cu sfinţenie această sărbătoare având în vedere faptul că la nouă luni distanţă, Iisus Hristos se naşte. Se spune că aceasta este ziua în care e bine să se pună pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, deoarece în schimbul lor, te vor proteja de duhurile rele.
Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului, potrivit crestinortodox.ro. Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sarbatoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, că cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie.
În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V lea.
De menționat faptul că toate întâmplările acestui eveniment al Bunei Vestiri au fost redate de către un singur evanghelist din cei patru: Sfântul Evanghelist Luca.
În calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveștenie (termenul slav corespunzător celui de Bună Vestire, potrivit crestinortodox.ro) sau Ziua Cucului. Cucul ocupă un loc central în cadrul acestei mult așteptate sărbători, fiind perceput ca o pasăre ce anunță sosirea primăverii. Tradiția spune că primul cântec, care are loc de obicei la Buna Vestire, trebuie „să fie așteptat de toți oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin și cu bani în buzunare”.
Dacă nu ar fi îndeplinite aceste condiții rituale, oamenii respectivi nu ar beneficia de toate acele lucruri în anul care va urma.
Tradiția populară a făcut din cuc un simbol al nestatorniciei și, mai ales, al dragostei tăinuite, numită în popor și „boala cucului”, aici având originea și cunoscuta expresie: „Mai băiete cucuiete/Ce ți-e capul tot la fete!”.
Tot potrivit tradiției populare, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă astăzi are necazuri tot anul. De aceea, tot tradiția spune că benefic este să vă abțineți de la certuri și să fiți împăciuitori, măcar în această zi de mare sărbătoare.
În Bucovina nu se pun ouă la cloșcă de Bună Vestire, pentru că se consideră că ar putea ieși pui cu două capete și patru picioare.
Gospodării din Maramureș adună de Buna Vestire lucrurile de prisos de prin curți și le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele „Noaptea focurilor”, e practicat la fiecare casă maramureșeană și durează până după miezul nopții sau până în zori.
Chiar dacă suntem în Postul Mare al Sfintelor Paşti, de Buna Vestire Biserica acordă dezlegare la peşte, la untdelemn şi la vin.
Se spune că acela care gustă pește de Bună Vestire se va simți tot anul ca peștele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peștii.
