Ministerul Afacerilor Externe a transmis, miercuri, la aniversarea a 67 de ani de la admiterea României în ONU, că România şi-a afirmat şi diversificat continuu profilul de susţinător şi partener de substanţă al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Ataşamentul profund al ţării noastre faţă de Organizaţia Naţiunilor Unite şi implicarea în consolidarea multilateralismului, inclusiv la nivelul Naţiunilor Unite, atât de necesară în contextul global actual, reprezintă unul dintre pilonii de bază ai politicii externe a României, iar diplomaţia română va continua să promoveze consecvent obiectivele acesteia, în efortul de a sprijini progresul către o lume mai sigură, mai liberă şi mai prosperă, spune MAE.

România şi-a afirmat şi diversificat continuu profilul de susţinător şi partener de substanţă al Organizaţiei Naţiunilor Unite, având contribuţii semnificative la evoluţia Organizaţiei, întărirea sistemului juridic internaţional, menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale, promovarea democraţiei şi a drepturilor omului, politicile de dezvoltare globală. Totodată, calitatea de membru a Organizaţiei Naţiunilor Unite a permis României să aibă o participare de substanţă la activitatea agenţiilor specializate, programelor şi fondurilor de dezvoltare din sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite. De asemenea, după aderarea la Uniunea Europeană, activitatea României la Organizaţia Naţiunilor Unite a inclus şi promovarea unor teme şi preocupări de interes pentru UE. În perspectiva noului mandat de membru în Consiliul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, care va începe la 1 ianuarie 2023, România va continua să acţioneze pentru promovarea şi protejarea drepturilor omului, pentru consolidarea valorilor democratice şi sprijinirea statului de drept.

Angajamentul de lungă durată al României de a promova respectarea dreptului internaţional, ca pilon fundamental al politicii externe a României, a fost demonstrat inclusiv prin seria de acţiuni iniţiate de România în contextul războiului ilegal, nejustificat şi neprovocat purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei pentru susţinerea atribuirii responsabilităţii şi combaterea impunităţii acelor reprezentanţi ai puterii ocupante care au comis crime internaţionale în teritoriile invadate, afirmă MAE.

În acest sens, la 13 septembrie 2022, România a depus Declaraţia de Intervenţie în procedurile iniţiate de Ucraina contra Federaţiei Ruse la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), având ca obiect diferendul referitor la Acuzaţii de genocid în conexiune cu Convenţia privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, care se referă la aspecte privind interpretarea, aplicarea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Convenţia menţionată, încheiată în 1948 sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite. Totodată, România a depus, la 16 septembrie, la Grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), cererea de intervenţie a României în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federaţiei Ruse la Curte, la 28 februarie 2022.

România a demonstrat calitatea sa de actor internaţional implicat, activ şi de încredere în sprijinul valorilor onusiene, inclusiv în plan umanitar, aşa cum arată eforturile multi-dimensionale ale României în sprijinul Ucrainei şi al celor peste 3 milioane de refugiaţi din Ucraina care au trecut graniţele ţării noastre de la începutul războiului în statul vecin, precum şi prin asigurarea pentru aceştia de adăpost, acces gratuit la servicii medicale, şcolarizare şi piaţa muncii. De asemenea, România a contribuit în mod activ la eforturile de prevenire a insecurităţii alimentare la nivel global, atât prin facilitarea tranzitului a peste 10 milioane de tone de cereale din Ucraina către pieţele mondiale, cât şi prin acţiuni în plan multilateral, precum sprijinul acordat activităţii în România a Programului Alimentar Mondial, şi acordarea unei contribuţii de 100.000 de euro pentru Fondul Central al Naţiunilor Unite pentru Răspunsul Umanitar în situaţii de urgenţă (CERF), destinată combaterii foametei.

România va acţiona, ca şi până în prezent, împreună cu partenerii săi, în spiritul multilateralismului eficient şi va acorda o importanţă semnificativă identificării răspunsurilor globale pentru întărirea valorilor democratice, a respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli, pentru dezvoltarea unor economii durabile şi a unor societăţi reziliente, echitabile şi incluzive, în care „nimeni nu este lăsat în urmă”, transmite MAE.

Printre eforturile în acest sens se numără şi participarea ţării noastre la eforturile colective de îndeplinire a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030 şi a obligaţiilor stabilite prin Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Ataşamentul ţării noastre pentru valorile şi activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite au fost exprimate şi prin mesajul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu prilejuit de marcarea Zilei Organizaţiei Naţiunilor Unite, la 24 octombrie.