Green Deal ar trebui schimbat, la Bruxelles, astfel încât să vizeze combaterea schimbărilor climatice efectiv, nu doar efectele acestora, a declarat, marţi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, la conferinţa Antena 3 CNN, România inteligentă.
„La Bruxelles trebuie schimbat acest Green Deal. Green Dealul nu trebuie să privească doar efectele schimbărilor climatice, ci să combată schimbările efectiv.
Şi acest lucru înseamnă investiţii foarte mari, fonduri importante. Noi ducem bani în recuperarea/compensarea pagubelor, dar ce-ar fi fost să n-avem pagube?”, a spus Adrian Câciu. Ministrul a subliniat că este nevoie de o politică de combatere a schimbărilor climatice.
„Este o dezbatere foarte bună şi care poate duce şi la anumite concluzii care pot marca schimbarea unei paradigme la nivel european pentru că, vedeţi dumneavoastră, nu numai ai noştri au fost netoţi, inclusiv Europa nu a avut o politică de combatere a schimbărilor climatice.
Aţi avut o hartă mai devreme (…) o să observaţi o barieră a secetei care coboară din nord spre sud, traversând România. Este clar că avem de-a face cu un fenomen amplu”, a menţionat ministrul.
Potrivit acestuia, România are la dispoziţie 26 de miliarde de euro pentru a combate efectele schimbărilor climatice, în afară de Fondul de modernizare. El a făcut referire şi la banii din PNRR, cei din Politica de coeziune, dar şi la Fondul social pentru climă, unde sunt disponibili 6 miliarde de euro, care vor intra în România începând cu 2026. „Aici nu e vorba nici de bani, e vorba de foarte multe investiţii care se fac în a asigura o rezilienţă la aceste schimbări climatice”, a punctat ministrul.
Potrivit acestuia, investiţiile active sunt cele în împăduriri, în irigaţii, în combatere eroziunii solului.
„Acum două zile a fost o rupere de nori în Munţii Făgăraş. Eram acolo. Câţi bani se investesc oare în corectare de torenţi? Costă foarte mult, nu ai voie să pătrunzi într-o arie protejată, nici măcar să iei pietrele, aluviunile, care vin pe un astfel de mic pârâiaş care, la un moment dat, în caz de viitură, se transformă într-un dezastru natural.
(…) Ele ajung să aibă o amploare, pentru că la momentul T zero n-am stat toţi la masă. E vorba de Romsilva, de Ministerul Mediul, Ministerul Agriculturii, e vorba de UAT-uri, de autorităţi locale, de ministere, de administraţia centrală. Este vorba de o strategie într-adevăr de combatere a schimbărilor climatice, nu numai a efectelor.
Lucrăm prea mult la efecte. E bine să lucrăm la efecte, e bine să avem finanţări pentru efecte, e bine să protejăm populaţia, e bine să protejăm economia, dar trebuie să trecem şi în paradigma de a investi în a nu se mai întâmpla lucruri”, a mai spus Adrian Câciu.
