Pe 20 martie este echinocțiul de primăvară. La echinocțiu, durata zilei este aproape egală cu cea a nopții. Apoi, zilele devin mai lungi, iar nopțile mai scurte, pe măsură ce ne apropiem de solstițiul de vară (21 iunie)
Echinocţiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice, ce durează circa 92 de zile, potrivit Agerpres.
Echinocţiul are loc de două ori pe an, în martie (echinocţiul de primăvară) şi în septembrie (echinocţiul de toamnă). Denumirea populară a fenomenului astronomic este Tât Înainte, respectiv Târ Înapoi.
Fenomenul nu se produce la aceeaşi dată în fiecare an, deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi, începând de la această dată, durata zilei, în continuă creştere, este mai mare decât cea a nopţii, aflată în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.
În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.
