La cinci ani după ce Organizația Mondială a Sănătății a descris pentru prima dată epidemia de coronavirus COVID-19 drept pandemie, efectele acesteia sunt încă resimțite în economia mondială, potrivit unei analize Reuters.

COVID-19 și eforturile de limitare a acesteia au generat datorii publice record, au afectat piețele forței de muncă și au modificat comportamentul consumatorilor. Inegalitatea a crescut, în timp ce munca la distanță, plățile digitale și schimbările în modelele de călătorie au rămas în vigoare, conform Mediafax.

„Moștenirea” COVID-19 continuă să remodeleze economiile și piețele globale, potrivit analizei.

Pandemia a provocat niveluri ridicate de inflație, care s-au dovedit a fi o preocupare majoră în alegerile americane din 2024. Alimentată de cheltuielile de după închidere, de pachetele guvernamentale de stimulare și de penuria de forță de muncă și de materii prime, inflația a atins cote maxime în multe țări în 2022.

Ratingurile de credit suveran, care reflectă capacitatea unei țări de a-și rambursa datoriile, au scăzut pe măsură ce economiile au fost închise și guvernele au contractat sume uriașe de datorii suplimentare pentru a umple găurile lăsate în finanțele publice.

Datele Fitch Ratings arată că scorul mediu de credit suveran la nivel mondial rămâne cu un sfert de treaptă mai mic decât era la începutul pandemiei, reflectând provocările financiare agravate de pandemie, inflație și condiții financiare mai stricte.

Participarea femeilor la forța de muncă a scăzut în 2020

Pentru țările mai puțin bogate de pe piețele emergente, media rămâne cu aproximativ o jumătate de treaptă mai mică.

Ratingurile de credit mai scăzute se traduc, în general, prin costuri de împrumut mai ridicate pe piețele internaționale de capital. Potrivit Băncii Mondiale, pandemia a cauzat pierderea a milioane de locuri de muncă, gospodăriile sărace și femeile fiind cele mai afectate.

Pe măsură ce blocajele s-au redus, ocuparea forței de muncă și-a revenit, dar cu o reorientare considerabilă către sectoare precum ospitalitatea și logistica, ca urmare a creșterii sectorului de livrare cu amănuntul.

De asemenea, obiceiurile de călătorie și de petrecere a timpului liber s-au schimbat. În timp ce oamenii călătoresc și mănâncă în oraș la fel de mult ca în 2019, o creștere a muncii de acasă a redus naveta în marile orașe, cum ar fi Londra. În Londra, utilizarea atât a metrourilor, cât și a autobuzelor rămâne la aproximativ un milion de călătorii mai puțin pe zi decât înainte de pandemie.

„Noua lume” digitală 

Noile tendințe de consum s-au dezvoltat în timpul blocajelor globale, deoarece consumatorii blocați acasă nu au avut de multe ori altă opțiune decât să cumpere online. Acest lucru a cauzat o creștere a achizițiilor online începând cu 2020, care s-a stabilizat de atunci.

Analiștii spun că, în Europa, creșterea vânzărilor online a fost dublată de o creștere a spațiului de vânzare, deoarece comercianții cu amănuntul investesc în magazine fizice pentru a stimula atât vânzările online, cât și offline. Spațiul, măsurat în metri pătrați, a crescut cu aproape 1% din 2022 până în 2023, o creștere care ar trebui să se extindă la 2,7% până în 2028, arată datele companiei de cercetare de piață Euromonitor.

Acțiunile firmelor digitale și de distribuție au condus la creșteri în timpul pandemiei, alături de cele ale companiilor farmaceutice producătoare de vaccinuri.

Cinci ani mai târziu, unele dintre societățile care au câștigat în perioada pandemiei și-au pierdut cea mai mare parte din atractivitate, însă altele s-au bucurat de câștiguri de durată, pe măsură ce s-au deschis noi piețe generate de tranziția digitală.