„Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei”, anunță CSAT.
Miercuri, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.
„Principala temă abordată a constituit-o grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România. La doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale. Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei”, potrivit unui comunicat de presă.
Președinția arată că, pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun.
„România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. În același timp, sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale. În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context”, se mai arată în comunicat.
De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova.
Planurile României pentru dezvoltarea capabilităților sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 și în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susținute de un angajament politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.
Membrii Consiliului au evaluat, totodată, și activitatea desfășurată în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum și principalele obiective pentru anul 2024.
„În contextul multiplicării amenințărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al dezvoltării exponențiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituțiile cu atribuții în consolidarea rezilienței cibernetice a României. De asemenea, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu. Totodată, membrii Consiliului au analizat și activitatea CSAT în anul 2023 și au decis transmiterea Raportului de activitate al Consiliului, spre aprobare, Parlamentului României”, se arată în finalul comunicatului.
