Pragul de la care se consideră infracţiune pentru abuz în serviciu a fost eliminat din proiectul de lege care modifică Codul penal şi vizează abuzul şi neglijenţa în serviciu, în urma votului deputaților. 191 de parlamentari s-au pronunțat „pentru”, 66 „împotrivă” şi 12 s-au abţinut.
„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, se menţionează în articolul cu privire la abuzul în serviciu.
A fost eliminat, de asemenea, şi pragul pentru neglijenţa în serviciu.
„Fapta funcţionarului public care, din culpă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”, spune articolul referitor la neglijenţa în serviciu.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat că proiectul de modificare a Codului penal a plecat de la Guvern cu varianta fără prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu ţinând cont de exigenţele, din punctul de vedere al integrităţii, pentru funcţia publică, iar problema nu a fost lămurită până la capăt „nici în doctrină şi nici în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”.
„Am spus în numărate rânduri, Guvernul a plecat în proiectul său într-o variantă fără prag (la abuzul în serviciu – n.r.), ţinând cont de exigenţele pentru funcţia publică din punctul de vedere al integrităţii, de dreptul comparat şi de faptul că în deciziile CCR problema a rămas nelămurită până la capăt. Obligaţia de a pune un prag nu este menţionată în dispozitiv, de aici a plecat toată controversa care datează de ani de zile. Deciziile sunt vechi de 5 – 7 ani şi până acum nu a fost lămurită nici în doctrină şi nici jurisprudenţa Curţii această chestiune”, a explicat Predoiu, la Palatul Parlamentului.
Potrivit acestuia, „Curtea vorbeşte de obligaţii în considerente, nu în dispozitiv şi aici este toată dilema”.
„Până la urmă, este vorba de o opţiune pe care fiecare legiuitor de la ţară la ţară poată să o adopte. În statele UE, (…) în cvasitotalitatea cazurilor s-a legiferat varianta fără prag. În final, după dezbateri politice şi tehnice, în mod democratic şi transparent, decizia finală este fără prag şi este o opţiune în Parlament, aşa cum în orice ţară Parlamentul are opţiuni în diverse lucruri”, a precizat ministrul Justiţiei.
Andra Negoiță
