Guvernul a aprobat joi Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură pentru perioada 2024 – 2027, precum şi planul de acţiune aferent.

De asemenea, a fost aprobată înfiinţarea şi funcţionarea Comitetului interministerial de monitorizare a implementării strategiei, informează un comunicat transmis de Guvern, citat de Agerpres.

Strategia a fost elaborată de un comitet special constituit în acest sens, format din ministere, agenţii şi societate civilă.

„Planul de acţiune aferent strategiei urmăreşte dinamizarea măsurilor de combatere a acestor fenomene, având în vedere inclusiv riscul de translatare în societatea românească a tendinţelor negative înregistrate la nivel internaţional şi european, atât în spaţiul fizic, cât şi în cel virtual.

Această strategie reprezintă continuarea exerciţiului început cu prilejul implementării celei anterioare (2021 – 2023) şi ţine seama atât de rezultatele obţinute, cât şi de lecţiile învăţate”, transmite sursa citată.

Strategia cuprinde patru obiective generale, 14 obiective specifice şi 63 de acţiuni.

Obiectivele generale sunt: prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură; promovarea educaţiei pentru incluziune; sprijinirea cunoaşterii culturii evreieşti; susţinerea eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură la nivel internaţional.

Măsurile cuprinse în planul de acţiune vizează atât personalul administraţiei publice, cât şi societatea în ansamblu, inclusiv potenţiale victime, şi acoperă domenii precum: combaterea extremismului în sport; formarea cadrelor didactice şi a personalului administraţiei publice; facilitarea raportării incidentelor şi a accesului victimelor la sprijin de specialitate; încurajarea cunoaşterii contribuţiei evreilor la dezvoltarea societăţii româneşti.

„Adoptarea Strategiei creează premisele ca, până în 2027, România să devină un stat în care astfel de manifestări să aibă un ecou redus în societate, şi, totodată, să fie un actor semnificativ în lupta internaţională împotriva antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură”, susţine Guvernul.