Creșterea accesului românilor la serviciile medicale este prioritatea zero pentru Ministerul Sănătății, potrivit Strategiei naționale până în 2030, aprobată în ședința de Guvern de astăzi.
Cabinetul Ciolacu a aprobat Strategia naţională de sănătate 2023 – 2030 şi planul de acţiuni aferent, Strategia naţională pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene pentru perioada 2023-2030 şi Strategia naţională de vaccinare pentru perioada 2023 – 2030.
Potrivit ministrului, există corelări între limitarea infecţiilor nosocomiale şi a rezistenţei la antibiotice, deoarece „întotdeauna” problemele sunt produse de infecţiile care au la bază bacteriile multirezistente la antibiotice.
Rafila a menţionat că Strategia de sănătate 2023-2030 este corelată cu strategii sectoriale, precum Planul naţional de control al cancerului sau Strategia pentru boli cardiovasculare şi cerebrovasculare.
„Îmbunătăţirea indicatorilor stării de sănătate din România, inclusiv a creşterii duratei de viaţă în România, se poate face prin dezvoltarea, pe de o parte, a programelor preventive care fac parte integrantă din noul contract-cadru care a fost semnat în cursul acestui an de Casa de Asigurări de Sănătate. Iar implicarea medicilor de familie în momentul de faţă este mult mai consistentă şi aş vrea să le şi mulţumesc medicilor de familie pe această cale. Pe de altă parte, schimbarea balansului către serviciile ambulatorii, către centre medicale ambulatorii, centre comunitare, cabinete de medicină de familie, care să facă şi diagnosticul şi să dea şi tratament pacientului, este soluţia corectă, care, pe de o parte, apropie serviciile medicale de pacienţi şi pe de altă parte asigură şi sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate”, a precizat Rafila, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Palatul Victoria.
Strategia naţională pentru perioada 2023 – 2030 nu prevede obligativitatea vaccinării
Strategia de vaccinare vizează atingerea unor indicatori care să nu permită reîntoarcerea unor boli grave în România, precum poliomelita sau manifestările epidemice ale rujeolei sau rubeolei, a explicat Alexandru Rafila.
Totodată, prin această strategie este încurajată vaccinarea „pe tot parcursul vieţii”.
„Aş vrea de la început să transmit un mesaj extrem de clar: n-are niciun fel de legătură cu obligativitatea vaccinării, deci nu prevede niciun fel de element legat de obligativitate, dar este o strategie care acordă sarcini, dacă vreţi, instituţiilor publice, dar şi medicilor, corpului medical în general, în ceea ce priveşte desfăşurarea unei activităţi corecte de informare, să asigure resursele pentru vaccinare şi să putem, la fel ca şi predecesorii noştri, să ţinem în frâu bolile transmisibile, bolile neinfecţioase care pot fi prevenite prin vaccinare. Referirile care au existat, tot aşa mai mult în discuţii publice legate de atingerea unei ţinte de vaccinare, de exemplu, de 95%, nu se referă la ţinta în sine, ci la faptul că, dacă se atinge acea ţintă şi ea se atinge în mod constant an de an, atunci riscurile pentru populaţie în general şi pentru copii în mod special de a se îmbolnăvi sunt foarte, foarte reduse sau inexistente”, a afirmat Rafila, într-o conferinţă de presă.
