Consumul de substanţe psihoactive la volan este considerat infracţiune doar dacă se demonstrează că substanţele respective au afectat cu adevărat capacitatea şoferului de a conduce, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Instanţa supremă a admis sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov şi Curtea de Apel Cluj, prin care se solicita pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: ‘În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?’.
De asemenea, Instanţa supremă trebuie să răspundă la întrebarea: ‘Dacă dispoziţia ‘aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive’, din cuprinsul infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive?’.
Concret, sesizările se refereau la modul în care trebuie interpretată sintagma ‘persoana care conduce aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive’, respectiv dacă este necesar să se introducă un prag valoric pentru infracţiunea de conducere a unui autovehicul sub influenţa drogurilor, aşa cum este la consumul de alcool la volan, potrivit Radio România Actualități.
Potrivit art. 336 alin. (2) Cod penal, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă persoana aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.
Spre deosebire de infracţiunea de la art. 336 alin. (l) Cod penal (conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului), în cazul căreia îmbibaţia alcoolică trebuie să se situeze superior pragului de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislaţia nu prevede o limită a cantităţii de substanţe psihoactive ingerate sau vreun efect al acestora, fapta fiind penală indiferent de modalitatea de consum, de cantitatea ingerată sau de efectele acesteia.
Controversele au apărut după ce tot mai mulţi şoferi s-au ales cu dosare penale pentru consum de substanţe interzise la volan, deşi luaseră medicamente uzuale sau spray nazal antialergic.
Reclamanţii susţin că simpla prezenţă a substanţei psihoactive în probele biologice, în cantităţi infime, nu înseamnă că afectează capacitatea oamenilor de a conduce o maşină, astfel că este nevoie de stabilirea unui prag de la care se poate vorbi de o infracţiune, aşa cum este la alcool, conform aceleiași surse.
