Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat, marţi, că, după ce se va vedea care este impactul bugetar al măsurilor fiscale anunţate, „în funcţie de cum va evolua partea de sustenabilitate financiară a României”, ar mai putea fi ajustate aceste măsuri, dacă va fi cazul, menţionând că nu există riscul ca deficitul bugetar să depăşească 5,5% din PIB. Întrebat care ar fi veniturile care ar putea rezulta în total în 2024 în urma aplicării tuturor măsurilor, Boloş a spus: „Dacă luăm în calcul şi partea de reducere de cheltuieli, aşa cum arată acum în forma aceasta, dacă luăm în calcul şi partea de evaziune fiscală, sunt 22 de miliarde lei”.

Proiectul are trei elemente componente: cotele de TVA, sunt măsurile care privesc reducerea cheltuielilor bugetare – vorbim de reducerea de posturi de secretar de stat, posturi de consilieri ai președinților de consilii Județene ale prefecților dar și ale primarilor și se vor desființa 2000 posturi neocupate din aparatul public, însă există și măsuri de combatere pentru tot ceea ce înseamnă evaziune fiscală.

Sunt 82 de pagini în acest act normativ. Au fost foarte multe discuții pe acest proiect cu mediul privat, cu sindicatele și au fost și foarte multe nemulțumiri.

Prin măsurile pe care vrea să le aplice începând cu data de 1 octombrie o parte dintre ele, iar celelalte de  1 ianuarie 2024, Executivul  vrea să acopere gaura din buget de 45 de miliarde de lei.

Marți, premierul se întâlnește cu reprezentanții primarilor de municipii, cu reprezentantii președinților de consilii Județene dar și cu primarii din comunele din România pentru a discuta deaorece multe din măsurile din acest proiect vor avea un impact  direct pe asupra a tot ce înseamnă administrația publică locală, deaorece vor desființa foarte multe posturi.

Procedura aprobării actului normativ

– Primul pas va fi cel prin care Guvernul va aduce la cunoștința Birourilor Permanente ale celor două Camere, printr-o scrisoare, intenția de a asuma răspunderea;

– Pasul doi – Birourile Permanente ale celor două Camere, după primirea scrisorii Guvernului, în ședință comună, vor stabili ordinea de zi și programul ședinței în care Guvernul își va asuma răspunderea, dar și termenul până la care se pot depune amendamente de către deputați și senatori;

– Pasul trei – Amendamentele depuse în termenul stabilit vor fi comunicate Guvernului pentru a fi analizate în vederea stabilirii care vor fi acceptate și care vor fi respinse;

– Pasul patru –  Guvernul va comunica Parlamentului amendamentele acceptate;

– Într-o ședință comună a celor două Camere, premierul Marcel Ciolacu va declara în mod expres faptul că Guvernul își angajează răspunderea asupra proiectului de lege și va motiva recurgerea la această cale de promovare a unui proiect, urmată de prezentarea conținutului, adică va prezenta aceste măsuri fiscale.

– Din acest moment începe să curgă termenul de trei zile pentru depunerea unei moțiuni de cenzură. Dacă nu se depune o moțiune de cenzură până la epuizarea termenului de trei zile, proiectul de lege se consideră adoptat.

După expirarea a altor două zile, dacă legea nu a fost atacată la Curtea Constituțională, se transmite președintelui României, Klaus Iohannis, pentru promulgare.

Măsuri fiscal bugetare prevăzute în actul normativ

România și-a asumat un deficit până la finalul lui 2023 de 4,4%. În cazul în care nu îl atinge riscă să piardă bani europeni.

Impozit special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare. Cine vă plăti impozitul:

a) persoanele fizice care au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România a căror valoare impozabilă depășește 2.500.000 lei;

b) persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme care trebuie înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei.

Impozitul se va datora pe o perioadă de 5 ani.

2. O nouă taxă pentru companii denumita ajustorul fiscal și care presupune că contribuabilii care determină un impozit pe profit cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul mai mic decât ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit, să platească impozitul pe profit la nivelul acestui ajustor.

Veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%

Începând cu data de 01 iulie 2024, se propune modificarea cotei de impozit pentru veniturile realizate de persoanele fizice a căror proveniență nu poate fi dovedită, prin introducerea unei cote de 70% aceasta având ca scop creșterea conformării voluntare a contribuabililor, cu implicații favorabile asupra creșterii încasărilor bugetare.

Microîntreprinderile care realizează venituri de până la 60.000 de euro pe an vor fi impozitate cu 1% din cifra de afaceri iar acest impozit crește la 3% dacă veniturile depășesc 60.000 de euro.

Guvernul a renunțat să treacă la impozit pe profit microîntreprinderile cu afaceri peste 60.000 de euro care au o rată de rentabilitate de minimum 30%.

Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;
b) 3%, pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.”

Cotele de impozitare, menționate mai sus, aplicabile veniturilor microîntreprinderilor se reglementează începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Impozit minim pentru afaceri de peste 50 milioane de euro

Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti impozit de 1% pe cifra de afaceri, dacă aceasta este mai mare față de impozitul de 16% pe profit. Anterior, existau două varianta, respectiv de 0,5% și 1% din cifra de afaceri, în funcție de un criteriu de profitabilitate.

Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la art. 15, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri stabilit potrivit prevederilor alin. (3), sunt obligați la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. În sensul prezentului alineat, cifra de afaceri reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs), astfel cum sunt definite la alin.(3).

Și băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri, dacă acesta este mai mare decât impozitul de 16% pe profit. Anterior, Guvernul lua în calcul ca acest impozit să fie achitat suplimentar pe lângă impozitul pe profit.

Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS

Scutirea de impozit în sectorul IT, agricultură și industria alimentară. Se vă aplica doar pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv obținute din salarii și asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă. Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.

Crește TVA la anumite produse

Se menține TVA de 5% la cărți, ziare, reviste, muzee și evenimente culturale, livrarea de lemn de foc și energie termică.

Crește de la 5% la 9% TVA pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă

Crește de la 9% la 19% TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat.

Se propune menținerea cotei reduse de TVA de 5% pentru:

-livrarea de manuale școlare cărți, ziare și reviste, accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale, altele decât cele scutite conform art. 292 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal,

– livrarea de lemn de foc și energie termică

Trecerea de la cota de 5% la cota de 9% pentru livrarea de:

• locuințe sociale,
• livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă,
• livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice,
• panouri solare termice,
• pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, iar pentru celelalte operațiuni să se aplice cota standard de TVA.

*Pentru trecerea de la aplicarea cotei de 5% la 9% pentru livrarea de locuințe, este necesară și introducerea unor dispoziții tranzitorii.

De asemenea, se propune trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.

Cresc accizele la țigarete și produse alcoolice

Acciza la țigarete se vă majora la 672,92 lei/1.000 țigarete în 2024, față de nivelul actual de 594,97 lei/1.000 țigarete. În 2025 acciza la ţigări vă ajunge la 687,97 lei/1.000 țigarete, iar în 2026 vă ajunge la 718,97 lei/1.000 țigarete.

Se introduce acciza pe produse cu conținut ridicat de zahăr

De asemenea, se propune trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.