Furtunile violente, cele care produc grindină de mari dimensiuni, vânt intens şi tornade, au impact major asupra infrastructurii, agriculturii şi comunităţilor din România. Observaţiile istorice şi previziunile climatice indică o creştere a frecvenţei şi intensităţii acestor fenomene în următoarele decenii, în contextul schimbărilor climatice, potrivit Infoclima.â
Pe lângă influenţa climei în schimbare, sunt şi alţi factori care pot duce la creşterea frecvenţei de apariţie a furtunilor, cum ar fi extinderea zonelor urbane, cu schimbări în utilizarea terenurilor, dar şi irigarea, pe timp de secetă. Potrivit specialiştilor, irigarea influenţează frecvenţa furtunilor şi favorizează formarea acestora, prin creşterea conţinutului de umiditate din sol şi atmosferă. Astfel, în zonele cu agricultură intensă cum ar fi sudul României, aceste modificări ale climatului local pot fi mai pronunţate, ceea ce va creşte probabilitatea de apariţie a furtunilor.
„În perioada 1940-2023, s-a observat o creştere a orelor cu condiţii favorabile pentru furtuni severe în toată ţara, în special în est. Fenomene precum grindina de mari dimensiuni şi vânturile intense devin tot mai frecvente. În zonele urbane mari, furtunile pot provoca daune importante infrastructurii şi vehiculelor, iar în zonele agricole pot distruge culturile, afectând grav economia locală. Previziunile pentru viitorul apropiat (2025-2050) şi pentru sfârşitul secolului (după 2071) indică o intensificare a acestor fenomene, în special în nordul României, unde riscul de grindină şi furtuni violente este aşteptat să crească semnificativ”, se arată într-un articol de pe site-ul infoclima.ro, citat de news.ro.
Potrivit aceleiaşi surse, aceste schimbări au loc în contextul creşterii umidităţii atmosferice, ceea ce duce la o mai mare instabilitate atmosferică. Specialiştii în schimbări climatice avertizează că impactul social şi economic al acestor furtuni poate fi devastator, cu costuri ridicate pentru repararea construcţiilor afectate, şi pierderi semnificative în agricultură şi infrastructură. În plus, menţionează autortii articolului, creşterea urbanizării şi modificările în utilizarea terenurilor pot exacerba frecvenţa acestor fenomene. Potrivit acestora, România are, spre exemplu, una dintre cele mai mari rate de decese provocate de trăsnete din Europa, după Bulgaria şi Republica Moldova.
Pentru reducerea riscurilor, spun specialiştii, este esenţial ca România să adopte măsuri de consolidare a infrastructurii şi de dezvoltare a unor sisteme eficiente de avertizare timpurie. De asemenea, la fel de importantă este şi educarea publicului despre măsurile de siguranţă pe care trebuie să le ia în faţa fenomenelor meteo extreme.
„Fără acţiuni decisive, ţara se va confrunta cu consecinţe semnificative asupra mediului, economiei şi societăţii în general”, avertizează specialştii.
„Apariţia furtunilor cu grindină de mari dimensiuni şi vânt intens sunt anticipate să crească chiar mai mult decât în cazul furtunilor cu descărcări electrice, probabilitate pentru apariţia grindinei de mari dimensiuni crescând cu 40-80% în Europa Centrală şi de Est până la sfârşitul secolului. Pentru România, previziunile climatice indică o creştere semnificativă a condiţiilor pentru grindină de mari (>2 cm) şi foarte mari dimensiuni (>5 cm) pentru întreg teritoriul, dar în particular pentru nord-estul României. Cercetătorii anticipează că furtunile cu vânt intens (>25 m s-1) vor fi observate mai frecvent în sudul României”, mai arată Infoclima.
