Preşedintele Klaus Iohannis a insistat pentru flexibilitate în ceea ce priveşte resursele financiare neutilizate aferente perioadei 2014-2020, astfel încât să fie folosite pentru gestionarea situaţiei refugiaţilor ucraineni. Solicitarea a fost formulată la întâlnirea cu Comisarul european responsabil pentru Economie, Paolo Gentiloni, care a avut loc la Palatul Cotroceni.

Agenda discuţiilor a vizat cu prioritate situaţia generată de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, inclusiv din perspectiva impactului economic la nivelul Uniunii Europene şi al statelor membre, provocărilor generate de gestionarea fluxurilor de refugiaţi şi situaţia din Republica Moldov, a precizat  Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat de presă. De asemenea, au fost abordate situaţia preţurilor la energie, ca urmare a discuţiilor şi a deciziilor luate la Consiliul European de săptămâna trecută, stadiul implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi situaţia bugetară.

Preşedintele Iohannis a evidenţiat impactul major al crizei de securitate din Ucraina asupra întregii regiuni, subliniind, în context, necesitatea intensificării eforturilor comune, la nivel european, pentru a acorda în continuare sprijin Ucrainei şi poporului ucrainean, arată sursa citată.

Şeful statului a prezentat eforturile întreprinse de România până în prezent în materie de asistenţă umanitară directă pentru Ucraina şi modul de gestionare şi sprijin a fluxurilor de refugiaţi care ajung în ţara noastră.

„Preşedintele Iohannis a apreciat buna colaborare cu Comisia Europeană şi a solicitat flexibilitate în ceea ce priveşte resursele financiare neutilizate aferente perioadei 2014-2020, astfel încât să fie folosite pentru gestionarea situaţiei refugiaţilor”, informează Administraţia Prezidenţială.

În contextul discuţiilor avute la sfârşitul săptămânii trecute, pe tema energiei, cu prilejul celei mai recente reuniuni a Consiliului European, preşedintele Iohannis a reamintit decizia statelor membre de a reduce dependenţa de Federaţia Rusă, subliniind însă că este nevoie de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii şi a interconectărilor la nivelul statelor membre, care să permită aprovizionarea din alte surse.

„Cu privire la situaţia preţurilor ridicate la energie, care rămân o preocupare majoră pentru perioada următoare, inclusiv din perspectiva impactului asupra inflaţiei, preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că aşteaptă propunerile Comisiei Europene privind soluţiile menite a limita consecinţele creşterii preţului la gaz asupra preţurilor la electricitate”, arată sursa citată.

Şeful statului a insistat, de asemenea, pentru sprijinul Comisiei Europene în identificarea şi prezentarea unui pachet cuprinzător de asistenţă pentru Republica Moldova, vizând atât sprijin umanitar şi financiar, cât şi pentru gestionarea frontierelor sau în domeniul energetic.

Preşedintele Iohannis a făcut referire şi la stadiul implementării de către România a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a explicat decizia României privind creşterea cheltuielilor militare, solicitând flexibilitate în abordarea regulilor bugetare.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, Comisarul european responsabil pentru Economie, Paolo Gentiloni, a transmis aprecierea sa privind modul în care România a gestionat situaţia actuală, atât în ceea ce priveşte ajutorul oferit Ucrainei şi Republicii Moldova, cât şi cel privind situaţia refugiaţilor.

„Comisarul european a exprimat deschiderea Comisiei Europene de a lucra cu autorităţile române pentru a sprijini, inclusiv în plan financiar, eforturile naţionale generate de actuala situaţie şi pentru a identifica noi resurse disponibile”, menţionează sursa citată.

Comisarul european a subliniat importanţa implementării de către autorităţile române a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă ca sursă de creştere economică.

De asemenea, oficialul european a precizat că Uniunea Europeană trebuie să investească în sectorul energetic şi în apărarea comună, în strânsă conexiune cu NATO, ca modalităţi de a răspunde provocările actuale şi de a asigura autonomia Uniunii.