Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, s-a întâlnit vineri, la Opera Naţională Bucureşti, cu balerini ucraineni, refugiaţi în România, care încep programul de studiu alături de soliştii şi maeştrii primei scene lirice a ţării, prilej cu care şi-a exprimat speranţa ca acestora să li se poată oferi contracte de colaborare.
„Iată că aici avem cinci balerini care au plecat de la grozăviile de acolo, iar Opera a înţeles să-i găzduiască şi să le asigure toate condiţiile pentru a-şi continua repetiţiile, astfel încât să-şi menţină forma. În funcţie de ce măsuri legislative vom reuşi să adoptăm privind integrarea în muncă a celor care vin din Ucraina, probabil că li se vor putea oferi şi lor contracte de colaborare”, a declarat Romaşcanu.
El a precizat că, dacă artiştii ucraineni vor cere azil în România, urmare unei proceduri speciale, procesul se va încheia cu acordarea cetăţeniei române, potrivit Agerpres.ro.
„Pe azil este o procedură specială, nu mă pricep eu foarte bine, dar cert este că această procedură se va termina la un moment dat. Dacă vor azil, înseamnă că vor dori să rămână aici, probabil că atunci se va închide tot procesul acesta cu aprobarea cetăţeniei. Pe partea de muncă există nişte precedente la nivel european care vor fi implementate şi la noi. Am înţeles de la colegul meu Marius Budăi, de la Ministerul Muncii, că există posibilitatea să integrăm în muncă cu o durată determinată de trei ani. Sigur, este ceea ce putem oferi. Eu îmi doresc foarte tare ca această situaţie să fie cât mai scurtă şi oamenii să se poată întoarce la casele lor”, a arătat ministrul.
Lucian Romaşcanu a reamintit că Ministerul Culturii s-a implicat în eforturile de uşurare a vieţii refugiaţilor prin intermediul strângerii de fonduri, colectării de alimente, ca şi prin organizarea unor concerte caritabile.
„Teatrul Naţional din Bucureşti este pregătit să primească artişti, cum o face Opera Naţională, şi să-i integreze acolo o perioadă. Au folosit autocarul lor pentru a ajuta la transportul refugiaţilor, Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” şi Muzeul Naţional de Istorie au strâns alimente pentru refugiaţi. Este firesc să facem acest lucru, iar faptul că Ministerul Culturii este unul cu foarte multe instituţii în subordine şi cu foarte mulţi angajaţi ajută să punem o amprentă importantă în acest demers de ajutorare”, a mai spus ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu.
Directorul ONB, Daniel Jinga, a declarat că, probabil, vor veni şi alţi artişti spre Operă, pentru că instituţia „primeşte în fiecare zi, pe email, noi cereri”.
„Îi verificăm, ne dăm seama că avem de-a face cu artişti profesionişti, cu artişti care asta fac în Ucraina şi profităm de faptul că baletul şi opera reprezintă un limbaj universal. Deci, ei se pot integra foarte repede, atât în România, cât şi în orice altă ţară, în orice operă sau companie de balet civilizată din Europa şi din lume. Primele lor cereri au fost de foarte mare bun simţ. Nu şi-au dorit să studieze aici. Ne-au cerut doar să poată studia şi am fost foarte rapizi în a răspunde acestei cereri”, a spus Jinga.
El a adăugat că echipa ONB încearcă să le facă artiştilor ucraineni „un bine până la capăt” asigurându-le şi condiţii de cazare şi masă.
„Ne-am ocupat atât de cazarea lor, pentru cei care au avut nevoie, pentru că nu toţi au avut nevoie, cât şi de asigurarea a trei mese pe zi. Mai departe vor putea să studieze şi au fost testaţi de şeful baletului ONB, pentru a fi integraţi în activitatea noastră artistică. În acest fel le putem face şi nişte contracte de colaborare pentru a putea avea bani de buzunar cât stau în Bucureşti. Noi sperăm şi le urăm ca această şedere să fie cât mai scurtă, să fie un provizorat şi viaţa lor să intre cât mai repede în normal. Unii dintre ei vor să plece din România, au cereri pentru America, pentru Europa, sunt artişti importanţi, dar dacă se vor adapta şi o parte vor dori să rămână şi în Opera Naţională Bucureşti, îi primim cu braţele deschise”, a mai afirmat Daniel Jinga.
