Proiectul urmăreşte asigurarea unui regim de circulaţie în străinătate pentru minorii peste 16 ani, „regim care să răspundă drepturilor şi îndatoririlor actuale”.

Conform legislaţiei în vigoare, cetăţenii minori români, fără a se face distincţie, pot călători în străinătate numai însoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali. Totuşi, există companii aeriene care acordă un serviciu de minor neînsoţit care reprezintă asistenţa unui copil care călătoreşte singur de la punctul de plecare până la sosirea la destinaţia finală, se arată în expunerea de motive.

„Este evident un flux de adolescenţi minori care traversează frontierele statului cu scopul de a studia în străinătate sau de a se reuni cu familia şi aceştia au nevoie de un regim mai relaxat de circulaţie în acord cu nevoile lor. De asemenea, sunt minorii peste 16 ani care, în cazul părinţilor divorţaţi, au unul dintre părinţi stabilit în străinătate şi, pentru menţinerea relaţiilor personale, efectuează călătoria în străinătate”, se precizează în expunerea de motive.

Potrivit iniţiatorului, „organele poliţiei de frontieră permit ieşirea din România a cetăţenilor români minori care au împlinit vârsta de 16 ani titulari ai unui document de călătorie individual sau, după caz, ai unei cărţi de identitate şi neînsoţiţi de o persoană fizică majoră, dacă prezintă o declaraţie notarială a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei”, notează Agerpres.

Autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului ia măsurile necesare pentru întoarcerea minorului sub 16 ani la părinţi sau la un alt reprezentant legal, imediat după identificarea acestora. În cazul în care persoanele identificate nu pot sau refuză să preia copilul, la cererea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, instanţa judecătorească de la domiciliul copilului dispune plasamentul copilului, în condiţiile prezentei legi, conform proiectului de act normativ.

Procedura de întoarcere a copiilor în ţară, de identificare a părinţilor sau a altor reprezentanţi legali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de întoarcerea în ţară a acestora, precum şi serviciile de protecţie specială, publice sau private, competente să asigure protecţia în regim de urgenţă a minorilor aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1], se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, se subliniază în proiect.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, precum şi pentru modificarea articolului 23 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului a fost transmisă Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.