Sfinții 40 de mucenici erau soldați creștini, aflați în slujba împăratului roman pagân Licinius. Aflând despre credința lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemnițați timp de opt zile și bătuți cu pietre. Prin semne divine au fost însă întăriți în dreapta credință. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. În acea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi stralucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoși vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor și au fost lăsați să-și dea sufletele.

Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, prăznuită pe data de 9 martie, s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional dinaintea creștinării și a generat o sărbătoare tradițională din România și Republica Moldova: Mucenicii sau Măcinicii. În credința populară a Românilor, în ziua Sfinților Mucenici se încheie zilele babelor, zile capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moșilor, zile calde.

Bărbaţii apreciază obiceiul străvechi de a „bea” 40 de pahare de vin, ce datează din moşi-strămoşi, când se credea că „ porţia” de 40 sau 44 de pahare de vin simbolizează puterea şi vigoarea, pentru că vinul se transformă în timpul anului în sânge şi putere de muncă. Totuși, în tradiția populară, bărbații beau 44 de pahare cu vin. De unde provine diferența? După tradiția creștină, Sfinții martiri au fost 40, după cea geto-dacică, au fost 44, atâtea fiind și zilele dintre 9 martie și 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
În ziua Mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului. Potrivit tradiției populare, în această zi, femeile fac mucenici în formă de opt. Aceștia sunt duși la biserică pentru a fi binecuvântați și apoi sunt consumați în familie.