Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți că va candida la șefia Alianței Nord-Atlantice. Anunțul președintelui a fost făcut în ziua în care se împlinesc 25 de ani de la prima extindere a NATO către țările din estul Europei.
„România este un membru respectat în UE și NATO, un statut câștigat în ultimii ani dând dovadă de predictibilitate strategică, respect nemijlocit față de valorile fundamentale ale UE și NATO.
Am acționat constant pentru a apropia cât mai mult cele două maluri ale Atlanticului pentru că relația transatlantică e esențială.
Cred că e momentul ca România să își asume o și mai mare responsabilitate, e o aspirație legitimă a unui stat care a avut transformări radicale. Cred că NATO are nevoie de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile NATO. Cu o reprezentare echilibrată și influentă din această regiune, NATO va putea lua cele mai bune decizii.
Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general NATO. E o candidatură a României. Angajamentul meu ferm față de valorile NATO”, a spus președintele.
Marți, 12 martie, se împlinesc 25 de ani de la prima extindere a NATO către țările din estul Europei, când Polonia, Cehia și Ungaria au fost primite în Alianță.
Cehia, Polonia, Ungaria și Alianța Nord-Atlantică marchează marți împlinirea unui sfert de secol de la primirea celor trei țări central-europene în NATO. Pe 12 martie 1999, în Statele Unite, reprezentanții celor trei țări care au făcut parte din Tratatul de la Varșovia au semnat documentul aderării la Alianța Nord-Atlantică (NATO), înființată în 1949.
Unul din actorii-cheie ai evenimentului a fost președintele SUA, Bill Clinton, care se află de sâmbătă la Praga, unde participă pe 12 martie 2024 la o conferință pe teme de securitate.
Cehia, Polonia și Ungaria au fost primele ex-comuniste primite în NATO pentru că erau considerate la acea dată, în 1999, cele mai avansate pe calea reformelor democratice post-comuniste.
După alți trei ani, la un summit NATO ținut la Praga, au fost primite alte foste țări comuniste: Bulgaria, România, Slovacia, Slovenia și cele trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania.
