Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 22 septembrie 2021, la New York, intervenția națională în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, informează site-ul Presidency.ro.

Preşedintele Klaus Iohannis conduce, de marţi până joi, delegaţia României la cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care se desfăşoară la New York, SUA.

Președintele Iohannis a declarat în cadrul Adunării Generale a ONU că, în contextul pandemiei de COVID-19 provocările globale necesită soluţii comune, solidaritate şi cooperare, subliniind că România „crede cu tărie că valorile democratice şi o ordine internaţională bazată pe reguli, având ONU la bază, sunt fundamentale pentru construirea unui viitor mai sigur şi mai bun”.

„Aceasta este a doua noastră dezbatere generală în timpul pandemiei de COVID-19, care ne-a schimbat fundamental modul de viaţă. Cu toate că pandemia a afectat aproape toate aspectele vieţii noastre, ea ne-a oferit şi oportunităţi de a învăţa, de a ne adapta şi de a face lucrurile mai bine.

Provocările globale necesită soluţii comune, solidaritate şi cooperare. România crede cu tărie că valorile democratice şi o ordine internaţională bazată pe reguli, având ONU la bază, sunt fundamentale pentru construirea unui viitor mai sigur şi mai bun”, a spus Iohannis, în intervenţia naţională la Adunarea Generală a ONU.

Klaus Iohannis a vorbit și despre situația de securitate și drepturile omului din Afganistan:

„În această perioadă, privim înspre Afganistan şi cea mai presantă problemă este evacuarea în siguranţă a afganilor care doresc să părăsească ţara. Recent am primit în România grupuri de cetăţeni afgani vulnerabili. Este, totodată, esenţial să se asigure respectarea drepturilor omului, în special a drepturilor femeilor, copiilor şi minorităţilor. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că asistenţa umanitară poate fi livrată”, a afirmat şeful statului la New York.

Preşedintele Iohannis a depus marţi flori şi a ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001, la memorialul construit în locul Turnurilor Gemene de la World Trade Center.

Şeful statului a depus trandafiri albi în dreptul numelor celor cinci cetăţeni americani de origine română care au murit în urma atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001- Eugen Gabriel Lazăr, Corina şi Alexandru Liviu Stan (soţ şi soţie), Joshua Poptean, Ana Fosteris.

Iată mai jos discursul integral al președintelui Klaus Iohannis, la ONU:

„Domnule Președinte al Adunării Generale,

Domnule Secretar General,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Aceasta este a doua noastră dezbatere generală în timpul pandemiei de COVID-19, care ne-a schimbat fundamental modul de viață.

Cu toate că pandemia a afectat aproape toate aspectele vieții noastre, ea ne-a oferit și oportunități de a învăța, de a ne adapta și de a face lucrurile mai bine.

Provocările globale necesită soluții comune, solidaritate și cooperare. România crede cu tărie că valorile democratice și o ordine internațională bazată pe reguli, având ONU la bază, sunt fundamentale pentru construirea unui viitor mai sigur și mai bun. Este esențial un multilateralism eficient și echitabil, de care să beneficieze în mod direct cetățenii noștri.

Pandemia ne-a arătat, totodată, că trebuie să găsim modalități de a reconstrui mai bine și mai ecologic. Trebuie să ne reangajăm în procesul dezvoltării unor economii durabile, precum și a unor societăți reziliente, corecte și incluzive, în care „nimeni nu este lăsat în urmă”. Într-adevăr, ar trebui să se acorde o atenție deosebită nevoilor speciale ale celor vulnerabili.

Pentru a fi eficienți în atingerea acestui scop, este necesară solidaritatea în acțiune.

De asemenea, avem nevoie de o abordare integrată și inovatoare pentru a răspunde simultan la o gamă largă de provocări interdependente, precum sănătatea, schimbările demografice, migrația, resursele limitate, schimbările climatice și pierderea biodiversității, sărăcia extremă și foametea.

Ne aflăm într-adevăr într-un „punct de inflexiune”, iar România salută noul raport publicat privind „Agenda Noastră Comună”, sprijină principalele sale concluzii și îl încurajează pe Secretarul General al ONU să continue eforturile pentru implementarea acestora.

România rămâne angajată să contribuie la eforturile colective care au drept scop limitarea și recuperarea întârzierilor în avansarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Doamnelor și domnilor,

Sustenabilitatea trebuie să se regăsească în centrul recuperării post-COVID și trebuie să lucrăm împreună pentru a ne proteja planeta și ecosistemele. Efectele schimbărilor climatice nu au frontiere naționale, iar responsabilitatea de a le gestiona într-un mod eficient ne revine tuturor.

Cooperarea cu alte state și organizații internaționale pentru a răspunde schimbărilor climatice reprezintă o prioritate a mandatului meu actual în calitate de Președinte al României. 2021 ar trebui să reprezinte un salt înainte în prevenirea schimbărilor climatice și protejarea biodiversității.

În ultima vreme, am putut observa potențialul tehnologiilor digitale, precum și provocările generate de acestea. Trebuie să asigurăm un acces semnificativ și sigur la internet, să consolidăm securitatea cibernetică și să promovăm un comportament responsabil în spațiul cibernetic, abordând în același timp problematica răspândirii discursului instigator la ură și a dezinformării în mediul digital.

Bucureștiul își aduce contribuția găzduind Centrul European pentru Securitate Cibernetică, ce va îmbunătăți cercetarea în materie de reziliență și securitate cibernetică în întreaga Uniune Europeană.

De asemenea, pandemia ne-a făcut să acționăm împreună pentru a consolida sistemele naționale de sănătate și a le face mai reziliente. O prioritate urgentă este asigurarea unui acces global echitabil și accesibil la vaccinuri și tratamente pentru COVID-19. România își reafirmă sprijinul pentru Facilitatea COVAX și am contribuit la inițiativa „Team Europe” pentru a ajuta mai multe țări în gestionarea impactului pandemiei. România susține pe deplin adoptarea unui instrument juridic internațional privind pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea.

Doamnelor și domnilor,

Responsabilitatea principală pentru protecția și promovarea drepturilor omului revine statelor noastre. Trebuie să ne asigurăm cu toții că restricțiile legate de COVID-19 nu amplifică încălcările drepturilor.

România rămâne ferm angajată în promovarea și protecția drepturilor omului la nivel mondial.

Țara mea promovează imperativul combaterii discriminării și a discursurilor instigatoare la ură, inclusiv a antisemitismului.

Am adoptat anul acesta prima Strategie Națională a României pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

România va continua să lucreze pentru atingerea acestor obiective, inclusiv prin urmărirea obținerii unui mandat la Consiliul Drepturilor Omului pentru perioada 2023- 2025.

Doamnelor și domnilor,

Pandemia de COVID-19 a făcut intervenția umanitară și mai dificilă. Cu toate acestea, este necesară o acțiune internațională comună pentru a garanta securitatea umană, deoarece nimeni nu este în siguranță până când toată lumea nu este în siguranță.

România a inclus refugiații și persoanele aflate în situații de risc în asigurarea națională de sănătate publică. De asemenea, le-am oferit acces la toate facilitățile medicale necesare și la campaniile de imunizare, inclusiv împotriva COVID-19.

În această perioadă, privim înspre Afganistan și cea mai presantă problemă este evacuarea în siguranță a afganilor care doresc să părăsească țara. Recent am primit în România grupuri de cetățeni afgani vulnerabili. Este, totodată, esențial să se asigure respectarea drepturilor omului, în special a drepturilor femeilor, copiilor și minorităților. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că asistența umanitară poate fi livrată.

Doamnelor și domnilor,

În calitate de țară care deține Președinția Comunității Democrațiilor, România va continua să lucreze în direcția respectării tuturor principiilor democratice.

Încurajăm astfel toate statele să asigure buna funcționare a instituțiilor democratice, să respecte statul de drept și să garanteze drepturile și libertățile fundamentale.

Distinsă audiență,

Conflictele armate, diviziunea etnică și inegalitățile sunt încă realități dure. Este momentul potrivit pentru a transforma criza COVID-19 și impactul acesteia asupra securității într-o oportunitate de revitalizare a agendei de pace și securitate, punând un accent reînnoit asupra prevenirii conflictelor și consolidării proceselor de pace.

Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei.

România sprijină rezolvarea pașnică și durabilă a acestor conflicte, prin negocieri politice, în cadrul formatelor dedicate.

Doamnelor și domnilor,

Trebuie să intensificăm eforturile și să abordăm direct amenințarea globală a terorismului, acționând în mod coordonat. România își menține angajamentul deplin de prevenire și combatere a terorismului la nivel internațional, bazându-se pe Strategia globală de combatere a terorismului recent revizuită.

Conceptul de reziliență este o componentă importantă a securității noastre, precum și un factor cheie în protejarea democrației.

Pentru România, asigurarea rezilienței strategice, atât la nivel de stat, cât și la nivel de societate, este o prioritate și acest lucru este evidențiat de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență pe care l-am înființat în România.

Centrul, care va fi deschis tuturor țărilor partenere, are ca obiectiv gestionarea diferitelor programe și promovarea rezilienței, fie ea societală sau în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive, reziliența sistemelor de comunicare și a ecosistemelor tehnologice, reziliența la crize complexe și situații de urgență, asigurând continuitatea serviciilor guvernamentale și esențiale, precum și reziliența infrastructurii de transport.

Doamnelor și domnilor,

România crede cu tărie în potențialul dreptului internațional de a contribui la securitatea internațională.

Reafirmăm aprecierea noastră pentru activitatea Curții Internaționale de Justiție.

Acceptarea jurisdicției Curții servește cauzei păcii internaționale. În acest spirit, România, împreună cu un grup de state susținătoare, promovează o declarație pe această temă și invită toate delegațiile interesate să o andoseze și să sprijine această inițiativă.

Doamnelor și domnilor,

Nu în ultimul rând, permiteți-mi să reamintesc că forța unei organizații internaționale este dată de măsura dorinței politice a statelor sale membre de a o face relevantă și potrivită pentru vremurile în care trăim. Să ne unim cu toții eforturile pentru realizarea obiectivelor nobile ale Organizației Națiunilor Unite!

Vă mulțumesc!”